Legea privind acceptarea de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie (CIJ) a intrat in vigoare sambata, fapt salutat de MAE, care a precizat ca a trimis notificarea in acest sens catre Reprezentanta Romaniei pe langa ONU, pentru a fi depusa la Secretarul General.
MAE saluta, potrivit unui comunicat de presa transmis sambata, intrarea in vigoare a Legii nr. 137/2015 pentru acceptarea de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie, arata Mediafax.
"Intrarea in vigoare a legii marcheaza punctul final al demersurilor Romaniei legate de ancorarea deplina in sistemul jurisdictiei Curtii de la Haga, transmitand astfel un semnal clar ca Romania isi intemeiaza relatiile internationale pe respectarea dreptului international", mentioneaza sursa citata. In conformitate cu prevederile legii intrate in vigoare, MAE a transmis catre Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Organizatia Natiunilor Unite notificarea, semnata de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, a Declaratiei, pentru a fi depusa la Secretarul General.
Citeste si:
"MAE isi exprima, totodata, satisfactia pentru faptul ca acceptarea de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie, principalul organ judiciar al ONU, survine in anul aniversar 2015, cand se implinesc 70 de ani de la crearea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) si 60 de ani de la aderarea Romaniei la organizatie", se mai arata in comunicat.
Ministerul precizeaza ca proiectul care a stat la baza acestei legi a fost elaborat de MAE in anul 2014, "in urma unui amplu proces de consultare publica si inter-institutionala care a implicat organizarea, pe tema acceptarii jurisdictiei obligatorii, de conferinte in cele mai importante centre universitare din tara". "Romania este convinsa ca relatiile internationale trebuie sa se fondeze pe drept. Romania crede ferm ca dreptul international este o valoare per se, nu doar un instrument al conduitei in relatiile internationale. De aceea, respectul deplin pentru dreptul international este unul dintre pilonii cei mai importanti ai politicii externe a Romaniei", a afirmat Bogdan Aurescu, la o conferinta cu tema "Rolul Curtii Internationale de Justitie in promovarea statului de drept in relatiile internationale", organizata de MAE la 29 mai, cand a fost marcata adoptarea legii.
Citeste si:
Potrivit MAE, initiativa referitoare la posibilitatea acceptarii de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a CIJ a fost lansata de ministrul afacerilor externe Titus Corlatean cu ocazia Reuniunii la Nivel Inalt pe tema statului de drept, desfasurata la New York in septembrie 2012. Dezbaterile publice, preliminare redactarii proiectului de lege pentru acceptarea de catre Romania a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie, au reliefat existenta unui sprijin consistent din partea mediului academic (cu referire speciala la expertii in domeniul dreptului international), a factorilor decidenti, a publicului larg in favoarea acestei initiative. Declaratia de acceptare, mentionata la articolul 2 din Legea nr. 137 din 8 iunie 2015, a fost redactata intr-o forma care sa asigure protejarea intereselor partii romane, mentioneaza sursa citata.
Citeste si:
"Conform articolului 36 din Statutul CIJ un stat are optiunea de a supune jurisdictiei CIJ toate diferendele juridice care ar aparea in raporturile sale cu alt stat, cu conditia ca acesta din urma sa fi acceptat, printr-o declaratie asemanatoare, aceasta jurisdictie. Declaratia formulata de Romania excepteaza anumite domenii de la jurisdictia obligatorie a CIJ, in vederea protejarii unor interese considerate importante. Formularea unei astfel de declaratii prezinta pentru Romania avantajul esential de a inlesni accesul la jurisdictia CIJ, permitand solutionarea pasnica si echitabila a unor eventuale diferende intr-un interval de timp rezonabil, in deplina concordanta cu dreptul international. In context, reamintim ca CIJ a solutionat, prin a 100-a hotarare a sa, pronuntata cu unanimitate la 3 februarie 2009, cazul privind Delimitarea Maritima la Marea Neagra (Romania c.
Ucraina), acordand Romaniei 9700 km2 de platou continental si zona economica exclusiva, adica 79,34% din suprafata in disputa de cca. 12.200 km2", se precizeaza in comunicat.
Citeste si:
Formularea declaratiei nu presupune eliminarea etapei negocierilor la nivel bilateral, in ipoteza in care partile convin sa foloseasca acest mijloc de solutionare a diferendelor. "Nu inlatura asadar dialogul intre partile la diferend, iar posibilitatea formularii de rezerve, precum si de a modifica sau retrage declaratia in orice moment reprezinta mecanisme flexibile de protejare a intereselor partii romane", arata sursa citata.
Pana in ianuarie 2015, 71 de state au recunoscut jurisdictia CIJ printr-o astfel de declaratie (afectata sau nu de rezerve), intre care 22 de state membre ale Uniunii Europene. Romania a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaste jurisdictia CIJ. Romania, care din anul 1955 este parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie (ce constituie parte integranta din Carta ONU), a formulat Declaratia de acceptare a jurisdictiei obligatorii a instantei internationale in temeiul articolului 36 alineatele 2 si 3 din Statutul CIJ, prin aceasta modalitate un stat se angajandu-se sa supuna jurisdictiei CIJ toate diferendele de natura juridica in raporturile sale cu un alt stat, cu conditia ca acesta din urma sa fi acceptat, printr-o declaratie asemanatoare, aceasta jurisdictie.
Citeste si:
Conform procedurii prevazute de articolul 36 alineatul 4 din Statutul Curtii Internationale de Justitie, Declaratia va fi depusa la Secretarul General ONU, care o va transmite in copie celorlalte parti la Statut si Grefierului Curtii.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
