Fara a avea pretentia ca putem da verdicte, exista cel putin trei categorii de argumente care au constituit izvorul acestei initiative.

1. De cativa ani, Roman‎ia a intrat in epoca dosarelor, in special a celor penale, rasunatoare. O mica parte a unei realitati mult mai complexe, in cea mai mare masura invizibila publicului larg. Varful iceberg-ului, ar putea spune jurnalistii. Fie penale sau civile - caci la fel de faimoase sunt si dosarele diversilor demnitari contra Agentiei Nationale pentru Integritate, ca sa dam un singur exemplu -, diverse dosare si mediatizarea lor au facut ca justitia, ca aparat si putere in stat, sa ajunga in lumina reflectoarelor cum putini ar fi putut anticipa cu un deceniu in urma.

Este firesc interesul pentru politicieni, banul public, statul roman si ceea ce tine de el. Numai ca aceasta realitate si reflectarea ei in mass-media au generat un fenomen conex: tele-justitia. Nu mai este vorba de mediatizarea subiectelor de interes public, ci de analizarea, comentarea si solutionarea cazurilor in spatiul public mediatic, culminand cu exegeza hotararilor judecatoresti, infierarea magistratilor, a justitiei si a statului in general, din cauza sau prin prisma acestor analize.

Lipsa cunostintelor si a experientei juridice, imposibilitatea de a cunoaste un dosar la care nu ai acces, solutiile fantasmagorice propuse sau comentariile halucinante pe marginea unei probleme de drept sunt la ordinea zilei. Pericolul major este unul singur: manipularea opiniei publice sau, in lipsa oricarei intentii, crearea unei perceptii distorsionate asupra unui caz punctual sau a modului in care functioneaza justitia, in general. Sondajele de opinie arata ca cetateanul roman nu are incredere in justitie (nivelul de incredere este foarte scazut). Cu atat mai mult consider ca se impune ca dezbaterea publica pe probleme de justitie sa fie facuta in cunostinta de cauza si in mod riguros. Pretul final al acestui sport national, care se transforma in balci pe alocuri, este chiar imaginea justitiei. Imaginea sau perceptia justitiabilului cu privire la modul de functionare a justitiei reprezinta un factor care afecteaza direct insasi buna sa functionare. Acest argument este suficient per se pentru a transforma problema in discutie intr-una de interes general.

2. Exista numeroase definitii sau parabole celebre si sugestive, care evoca statul de drept. Am renuntat la intentia de a cita vreuna pentru ca ideea de fata este mult mai simpla. Statul de drept inseamna rule of law sau suprematia legii. Dincolo de controverse ori probleme de drept sofisticate, nu poate exista stat de drept fara rule of law.

Ati urmarit recent un talkshow in care invitatii explica in diverse moduri de ce o solutie judecatoreasca este fundamental gresita, si eventual, ofera motive ezoterice pentru pronuntarea sa? Ati vazut condamnati in dosare penale care explica si jura, pentru tot restul vietii, ca au fost condamnati nevinovati? Daca o masa de oameni ajung sa creada ca justitia functioneaza anormal, ca hotararile judecatoresti sunt aleatorii si nelegale, ne indreptam dincolo de granita statului de drept. La fel in ipoteza in care condamnatii (si nu numai) traiesc cu credinta sincera a unei condamnari absurde, nejustificate, ori pe care ei nu o pot intelege. Suprematia legii nu poate exista daca cetatenii, cei carora li se adreseaza legea, fie nu o cunosc, fie nu o inteleg, fie nu pot asimila scopul ei, maniera de interpretare si aplicare. Etapa finala a unei asemenea anomalii sociale este anarhia. Nu sugerez ca suntem in fata unui asemenea pericol iminent. Sau poate formularea corecta este ca nu suntem inca in fata unui asemenea pericol?

Citeste si:

3. Multe dezbateri despre piata avocaturii aduc la suprafata ideea educatiei juridice a justitiabilului roman. ‎Ma rezum sa reiterez ceea ce am afirmat de nenumarate ori: justitiabilul roman este foarte slab pregatit pentru a isi gestiona propriile probleme juridice. Este valabil pentru majoritatea covarsitoare a persoanelor fizice, dar si pentru mult prea multi profesionisti. Imprejurarea ca exista corporatii sofisticate, uneori mai in tema in legatura cu o problema decat avocatul caruia ii solicita asistenta, nu schimba nicidecum aceasta realitate. Poate si din acest motiv, sau tocmai din acest motiv, justitiabilul tipic este de doua ori periculos: dorinta navalnica si interesul pentru speta x sau y nu sunt dublate de o premisa care ar putea sa conduca la formarea unei imagini reale. Rezultatul este cel pe care il cunoastem. Exempli gratia, deunazi, cineva care si-a luat libertatea de a cugeta public asupra unei probleme de justitie aprecia cu emfaza si fara vreun argument ca o actiune a unui investitor strain contra statului roman ce nu a fost inca formulata are mari sanse de a fi admisa...

Avocatii au rolul si chiar obligatia de a contribui, in limitele legii si cu mijloacele disponibile, la educarea justitiabilului, a societatii in general. Revenind la capitolul inevitabilei si atat de extinsei dezbateri publice pe probleme de justitie, avocatii sunt primii care trebuie sa adauge ingredientul rigoare. Daca tot vorbim si analizam, haide sa o facem in cunostinta de cauza.

Asadar, ceea ce ne propunem in perioada urmatoare este sa descifram problemele juridice care constituie „breaking news-ul” momentului. Desigur, ne limitam la probleme juridice. Fara subiectivism si fara prejudecati, doar despre lege si aplicarea ei. Arestari, condamnari, probleme de integritate, neconstitutionalitate, investitii sau codul muncii, fara umbra de culoare politica sau partizanat. O picatura intr-un ocean? Poate. Dar doar asa se formeaza norii de ploaie binefacatoare...

Semneaza Cosmin Vasile, Avocat asociat coordonator Zamfirescu Racoti & Partners.

Dr. Cosmin Vasile, avocat asociat coordonator al SCA Zamfirescu Racoti & Partners (ZRP), este specializat in arbitraj international si solutionarea disputelor. A fost si este implicat in calitate de avocat in proceduri de arbitraj international tinute sub auspiciile Camerei Internationale de Comert, Curtii de Arbitraj International din Londra, Centrului de Arbitraj International din Viena, Curtii de Arbitraj Comercial International din Bucuresti si in conformitate cu regulile de arbitraj UNCITRAL in arbitraj ad-hoc.