Cererea de eliberare conditionata a lui Ioan Niculae a fost inregistrata la Judecatoria Gaesti pe 18 august, iar primul termen de judecata va fi joi, 20 august. Conform unor surse judiciare, cererea a fost formulata dupa ce omul de afaceri ar fi scris doua carti. Solicitarea a fost deja analizata, marti, de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Gaesti, unde Ioan Niculae isi executa pedeapsa, scrie Mediafax.

Omul de afaceri a mai cerut Judecatoriei Gaesti, pe 29 iunie, eliberare conditionata. Insa, pe 6 august, instanta a respins ca prematura cererea. "Condamnatul va putea reitera cererea de liberare conditionata dupa data de 19 august 2015, data dupa care se implineste fractia minima de executat", se precizeaza in minuta publicata pe site-ul Judecatoriei Gaesti. Ioan Niculae a atacat decizia Judecatoriei Gaesti, iar contestatia se va judeca la Tribunalul Dambovita pe 8 septembrie.

Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani si sase luni de inchisoare in dosarul "mita la PSD". In acelasi dosar au fost condamnati Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de inchisoare, Gheorghe Teodorescu si Viorel Barac, la doi ani si sase luni cu executare. Initial, Judecatoria Sectorului 1 a decis, in 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeasi decizie fiind luata si in cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecatoriei Sectorului 1 a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti de procurori.

Procurorii aratau, in rechizitoriu, ca in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a PSD pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD, Mircea Geoana.

Citeste si:

Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala, inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel, au sustinut procurorii anticoruptie, se disimula destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare finantarea partidelor politic. In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz si SNGN Romgaz SA), aratau procurorii in rechizitoriu.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie ii cerceteaza, intr-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost presedinte al Consiliului Judetean Braila, pentru trafic de influenta, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumparare de influenta, in forma continuata, instigare la evaziune fiscala si instigare la spalare de bani. Printre acuzatiile care i se aduc lui Niculae se numara si cea ca, in prima parte a anului 2009, ar fi incercat sa corupa o serie de functionari publici si inalti demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge sa promoveze o Hotarare de Guvern, prin care sa fie acordate facilitati fiscale, privind subventionarea achizitiei de ingrasaminte chimice, cu consecinta directa in beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenta suspectului Ioan Niculae, au incercat prin activitati de „lobby” sa determine promulgarea unei asemenea Hotarari de Guvern, desi se cunostea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subventionare”. Masura de sprijin avuta in vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislatiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinta directa era ca suma necesara unei asemenea facilitati fiscale nu putea fi prevazuta in proiectul Legii bugetului de stat", mai sustin anchetatorii. Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, presedinte al Consiliului Judetean Braila, in perioada respectiva, diferite foloase, pentru ca acesta din urma sa intervina pe langa persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului Romaniei in vederea aprobarii Hotararii de Guvern.

Sursa foto: Mediafax Foto