Potrivit articolului 12 din Legea 115/1999, "numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Articolul 19 din aceeasi lege prevede ca, "pana la inceperea urmaririi penale Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei poate sa retraga, motivat, cererea prin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului", scrie Mediafax.

Conform prevederilor legale, membrii Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, de la data depunerii juramantului si pana la incetarea functiei. In exercitarea dreptului de a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, presedintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei, adreseaza ministrului Justitiei o cerere in acest scop.

Surse judiciare declarau miercuri ca PICCJ va cere aviz pentru inceperea urmaririi penale in cazul lui Victor Athanasie Stanculescu, intrucat acesta era ministru al Apararii la data faptelor cercetate in dosarul Mineriadei. Victor Athanasie Stanculescu a fost miercuri la PICCJ, procurorii Sectiei Parchetelor Militare aducandu-i la cunostinta ca s-a redeschis urmarirea penala in dosarul Mineriadei, iar in cazul sau se va declansa procedura speciala.

Fostul premier Petre Roman spunea miercuri, intrebat in legatura cu acuzatiile de infractiuni contra umanitatii aduse lui Ion Iliescu pentru mineriada din iunie 1990, ca nu cunoaste dosarul si nu vrea sa intervina "absolut deloc" pe acest subiect.

Gelu Voican-Voiculescu a declarat ca acuzatiile aduse lui Iliescu in dosarul Mineriadei sunt "aberante", el sustinand ca responsabile pentru ceea ce s-a intamplat atunci sunt "fortele care voiau sa impiedice intrarea in normalitate prin consimtirea alegerilor din mai 1990".

Viceprim-ministrul in primul guvern provizoriu din 1990 si responsabil cu controlul serviciilor secrete, in perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu a mai sustinut ca redeschiderea dosarului ar fi o prelungire a unei initiative mai vechi a fostului presedinte Traian Basescu.

Citeste si:

"Redeschiderea dosarului s-a facut dupa referendumul pentru invalidarea lui Basescu si Codruta Kovesi a cerut redeschiderea acestui dosar. Pe urma, fostul presedinte Basescu i-a imputat procurorului general Nitu ca intarzie si nu da drumul la redeschiderea acestor dosare. Acum, in acest moment, totul este in inertia acelor initiative, care si-au pierdut obiectul”, a mai adaugat Voican apreciind ca are vrea sa creada ca „actuala putere nu este interesata sa se rafuiasca cu Iliescu, care tine de domeniul trecutului".

Gelu Voican a precizat ca "in epoca au fost sase morti si ancheta generalului Voinea a redus la patru morti", spunand ca "restul sunt rezultatul infruntarilor care au avut loc in conditiile in care fortele de ordine s-au debandat si nu si-au exercitat in niciun fel rolul, de frica de a nu fi acuzati ca au facut represiune pentru ca aveau amintirea proceselor autoritatilor dinainte de, cu oamenii imbracati in haine vargate care reprezentau Ministerul de Interne, Politia, Securitatea si care au produs o anumita impresie".

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, miercuri, inceperea urmaririi penale in dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infractiunii contra umanitatii, respectiv pentru reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, din 13-15 iunie 1990, soldata cu decesul a patru persoane, ranirea si lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari care ancheteaza cauza i-au citat miercuri la Parchetul instantei supreme pe fostul presedinte Ion Iliescu, fostul director al Serviciului Roman de Informatii (SRI) Virgil Magureanu si fostul general Victor Athanasie Stanculescu.

Intr-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat ca Romania este obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei si sa faca dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

Decizia a fost luata in cauza Mocanu si altii impotriva Romaniei, in care Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul roman sa ii plateasca Ancai Mocanu, al carei sot a fost ucis de un glont in timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru incalcarea articolului 2 - dreptul la viata - din Conventia europeana a drepturilor omului, si lui Marin Stoica, batut si bagat in coma in ziua de 13 iunie 1990, in sediul TVR, 15.000 de euro, pentru incalcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Conventie.