Adrian Nastase a declarat, la intrarea in sediul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca a fost chemat de procurorii militari in calitate de martor, precizand ca in perioada in care a avut loc Mineriada din iunie 1990 raspundea de la relatiile externe la Frontul Salvarii Nationale, atunci nefiind demnitar. "Cred ca va asteptati de la mine in acest moment sa nu comentez mai mult decat faptul ca am fost invitat ca martor", a spus Adrian Nastase.

Intrebat cum a vazut Mineriada in 1990, Adrian Nastase a raspuns: "Asta poate o sa cititi intr-o carte pe care o sa o scriu candva. E o chestiune mult mai complicata. De altfel puteti sa vedeti cateva din comentariile mele daca o sa cititi Romania dupa Malta, nu toate cele zece volume, dar primele doua ar fi foarte interesante".

Adrian Nastase a fost ales pentru prima data in Camera Deputatilor din partea Frontului Salvarii Nationale in 9 iunie 1990 si a fost ministrul Afacerilor Externe in guvernele Petre Roman si Theodor Stolojan, in perioada 28 iunie 1990 - 16 octombrie 1992.

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, in 21 octombrie, inceperea urmaririi penale in dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infractiunii contra umanitatii, respectiv pentru reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, din 13-15 iunie 1990, soldata cu decesul a patru persoane, ranirea si lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au aratat, in ordonanta de incepere a urmaririi penale in dosarul Mineriadei, ca Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Magureanu, Gelu Voican Voiculescu si altii au decis reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii.

"In zilele de 11 - 12.06.1990, in calitate de presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (C.P.U.N.), impreuna cu civil Roman Petre, civil Magureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chitac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel s.a., a decis reprimarea violenta a manifestatiei din Piata Universitatii, in baza acestei hotarari fiind declansat, in dimineata zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populatii civile, la care au participat fortele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale si Serviciului Roman de Informatii, atac soldat cu decesul a patru persoane si ranirea a altor trei prin impuscare, precum si vatamarea corporala si lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, impreuna cu civil Roman Petre, alti membri ai Guvernului, lideri de sindicat si conducatori ai unor centre industriale si bazine carbonifere din tara, a decis organizarea deplasarii la Bucuresti a peste 10.000 de muncitori care, in zilele de 14 si 15 iunie 1990, au continuat atacul declansat in dimineata zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populatii civile, provocand vatamarea corporala si lipsirea de libertate a unui numar de peste 1.000 persoane", potrivit procurorilor.

Fostul presedinte Ion Iliescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul sef al Inspectoratului General al Politiei Corneliu Diamandescu sunt acuzati de infractiuni contra umanitatii, pentru declansarea atacului asupra populatiei civile, urmare a deciziei luate in 11 - 12 iunie 1990.

In 27 octombrie, presedintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justitiei cererea de urmarire penala, in dosarul Mineriadei, pentru Roman Petre, premier in perioada 26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, Gelu Voican Voiculescu, vicepremier in perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, si Victor Atanase Stanculescu, ministru al Apararii Nationale in perioada 16 februarie 1990 - 30 aprilie 1991. Cererea a fost transmisa in urma solicitarii din 22 octombrie a procurorului general al Parchetului instantei supreme, de declansare a procedurilor pentru urmarirea penala a celor trei, pentru infractiuni contra umanitatii.

Citeste si:

In cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al Romaniei si sef al Directiei Parchetelor Militare, si al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepresedinte al FSN, a fost decisa extinderea urmaririi penale, tot pentru decizia luata in 11 - 12 iunie.

Viceamiralul in rezerva Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, a fost pus sub urmarire, pentru ca, in zilele de 13-15 iunie 1990, a participat in mod direct si a coordonat atacul violent declansat asupra populatiei civile din Capitala.
Pentru sprijinirea acestui atac, au fost pusi sub urmarire fostii comandanti ai unitatilor militare din Magurele si Baneasa, generalul in rezerva Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Magurele, si generalul in rezerva Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Baneasa, precum si Cazemir Ionescu, vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala in perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plaies, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, si Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmariti penal pentru ca au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la Bucuresti, cel dintai preluandu-i de la Gara de Nord in momentul sosirii lor, iar cel din urma asigurand conditiile necesare pentru ca trenurile cu mineri sa aiba drum liber pana in Capitala, se arata in ordonanta.

Fostii lideri sindicali, directori sau angajati la exploatarile miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Tebea, Petrila, Barbateni, Paroseni si Comanesti sunt acuzati de asemenea ca au organizat deplasarea minerilor la Bucuresti.

Un fost ofiter activ la Sectia de Informatii Gorj - Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat ca a organizat deplasarea la Bucuresti a minerilor din Mina Albeni.

Cercetarile in cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost reluate dupa 25 de ani de la evenimente, perioada in care au fost emise mai multe decizii de neincepere a urmarii penale, mai multe victime ajungand sa fie despagubite la CEDO in absenta unei hotarari judecatoresti in tara. Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari si civili, sute de persoane fiind audiate ca martori si alte cateva zeci, printre care mai multi oficiali, fiind puse sub invinuire.

Intr-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat ca Romania este obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei si sa faca dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

Decizia a fost luata in cauza Mocanu si altii impotriva Romaniei, in care Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul roman sa ii plateasca Ancai Mocanu, al carei sot a fost ucis de un glont in timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru incalcarea articolului 2 - dreptul la viata - din Conventia europeana a drepturilor omului, si lui Marin Stoica, batut si bagat in coma in ziua de 13 iunie 1990, in sediul TVR, 15.000 de euro, pentru incalcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Conventie.

Sursa foto: Mediafax Foto