Anul 2015 a debutat cu promisiunea partidelor si a alesilor ca nu vor mai sta in calea justitiei, dupa protestele si solicitarile romanilor din timpul alegerilor prezidentiale din 2014. Primul test a fost dat la votul privind ridicarea imunitatii Elenei Udrea, unde deputatii au votat si aprobat sase solicitari ale DNA. Doua luni mai tarziu, insa, si-au salvat din nou un coleg, urmand un sir de voturi controversate pentru politicieni importanti din Romania, in frunte cu premierul de atunci, Victor Ponta.

Voturile controversate pentru ridicarea imunitatii parlamentarilor

Parlamentul a fost chemat sa voteze asupra ridicarii imunitatii a noua deputati si senatori: Victor Ponta (premier in exercitiu), Darius Valcov (ministru al Finantelor), Dan Sova, Catalin Teodorescu, Ioan Oltean, Ion Ochi, Theodor Nicolescu, Varujan Vosganian si Elena Udrea. Dan Sova a ajuns chiar de trei ori in fata colegilor, in timp ce Elena Udrea de doua ori, pentru astfel de voturi, fiind si cazuri marcate de controverse.

Astfel, procurorii au cerut in cazul lui Dan Sova arestarea preventiva in dosarul Turceni-Rovinari, unde este cercetat alaturi de fostul premier Victor Ponta, votul fiind programat pentru 25 martie. In plenul Senatului de atunci, Sova a fost salvat de colegi, dupa ce au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 "pentru", 67 "impotriva" si cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anuntat atunci ca nu s-a intrunit numarul necesar de voturi "pentru", respectiv 85, astfel incat solicitarea DNA nu poate fi incuviintata, presedintele acestui for, Calin Popescu Tariceanu, invocand regulamentul si ignorand Constitutia care spune ca hotararile se adopta cu majoritatea celor prezenti, in conditiile de cvorum.

Acest vot a declansat un scandal in Parlament, liberalii facand trimitere la Constitutie si afirmand ca votul este valid atata timp cat au fost mai multe voturi "pentru" decat cele "impotriva". PNL a vrut sa conteste votul la Curtea Constitutionala, insa aveau nevoie ca hotararea Senatului sa fie publicata in Monitorul Oficial, ca pas procedural necesar. Calin Popescu Tariceanu a refuzat in prima faza sa publice hotararea, spunand ca este un simplu act al Parlamentului, care nu necesita publicare. Pe 8 aprilie, CCR a obligat Senatul sa publice aceasta hotarare, lucru care s-a intamplat abia pe 22 aprilie. In acel moment, liberalii au contestat la Curtea Constitutionala hotararea prin care Dan Sova a scapat de arestarea preventiva. Pe 6 mai, Curtea a decis ca hotararea a fost neconstitutionala prin modul in care senatorii s-au raportat la conditiile privind intrunirea majoritatii.

Decizia Curtii nu a limpezit apele, liberalii solicitand ca hotararea si votul initial sa fie automat considerate ca fiind in favoarea arestarii preventive a lui Sova, insa conducerea Senatului a pasat responsabilitatea unei decizii catre Comisia juridica, aceasta luand decizia reluarii votului. In cele din urma, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, insa si de data aceasta Dan Sova a fost salvat de la arestarea preventiva, cu 66 de voturi "pentru" si 72 "impotriva". Liberalii au contestat din nou votul la CCR, considerand ca era neconstitutionala revotarea, insa judecatorii Curtii au respins sesizarea.

Pe 3 decembrie, insa, Dan Sova a aparut pentru a treia oara in plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventia, insa intr-un nou dosar. De data aceasta, senatorii au incuviintat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi "pentru" si "30 impotriva".

Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. Deputatul a ajuns de doua ori in fata colegilor din cauza solicitarilor justitiei, ambele sedinte de plen fiind marcate de controverse. In luna februarie, deputatii au stat ore in sir sa voteze cele sase solicitari impotriva fostului ministru: trei pentru inceperea urmaririi penale in doua dosare si inca trei pentru arestare preventiva. Toate aceste solicitari au fost aprobate de plenul Camerei Deputatilor.

La finalul anului, Elena Udrea a fost din nou pusa in fata solicitarilor justitiei, in al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputatii au votat impotriva arestarii preventive, permitand doar retinerea. A fost insa un vot cu probleme, avand in vedere ca reprezentantii Camerei Deputatilor au descoperit, dupa sedinta de plen, ca lipsesc 22 de perechi de bile albe si negre. Situatia inedita a trebuit sa fie rezolvata urgent, avand in vedere faptul ca urma un vot foarte important in Parlament - cel pentru investirea Guvernului Ciolos. Camera Deputatilor a achizitionat astfel un set nou de bile, fara sa descopere si ce s-a intamplat cu cele 22 de perechi de bile care au disparut.

Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta. Pe 5 iunie, acesta a ajuns in fata procurorilor DNA, fiind urmarit penal in dosarul "Turceni-Rovinari" pentru fals in inscrisuri, complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalare de bani, in calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat insa pe Victor Ponta si de conflict de interese, in calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot in Parlament pentru urmarirea sa penala. Deputatii s-au impotrivit, insa. Din cei 387 de deputati, 351 au participat la plenul Camerei din 9 iunie, doar 120 votand "pentru" urmarirea penala a lui Ponta, in timp ce 231 s-au impotrivit.

Pe parcursul anului, au mai fost salvati de Parlament deputatul PSD Ion Ochi (care ulterior a demisionat din calitatea de deputat), senatorul PNL Varujan Vosganian (trecut ulterior la ALDE) si deputatul PNL Catalin Teodorescu.

In cazul altor trei parlamentari, solicitarile justitiei au fost aprobate. Este vorba despre fostul ministru si senator PSD Darius Valcov si deputatii PNL Ioan Oltean si Theodor Nicolescu.

Mirul, acatistul si experienta arestului preventiv

Aceste voturi au provocat si momente inedite in Parlament. De la tribuna Camerei Deputatilor si a Senatului, parlamentarii s-au rugat de colegi sa ii salveze, le-au atras atentia ca oricand pot ajunge in locul lor, aproape de o arestare preventiva, sau au apelat la convingerile religioase ale celor care urmau sa le decida soarta.

Dan Sova a fost in mijlocul unui astfel de episod, atunci cand a fost uns cu mir de o colega senatoare chiar inainte de primul vot privind arestarea sa preventiva. Florentina Jipa l-a dat pe Sova cu mir pe incheieturile mainilor, pe frunte si pe cap.

Intrebat despre gestul colegei sale de partid, Florentina Jipa, Sova a spus ca a fost un gest prietenesc, foarte frumos. ”Sper sa fie de buna vestire”, a mai adaugat el (primul vot in cazul solicitarilor DNA a coincis cu sarbatoarea crestina a Bunei Vestiri).

Scapat de doua ori de la arestarea preventiva, la cel de-al treilea vot, prin care solicitarile justitiei au fost aprobate, Dan Sova a parasit Senatul in lacrimi. Sova a iesit din sala de plen imediat dupa anuntarea votului, vizibil marcat de veste. El a parasit cladirea Parlamentului urmat de jurnalisti, dar a refuzat sa faca vreun comentariu. Senatorul a fost pe punctul de a izbucni in lacrimi, stergandu-se la ochi de cateva ori.

Printr-un episod similar a trecut si liberalul de atunci Varujan Vosganian. In februarie, Vosganian astepta rezultatul votului in cazul sau cu mir si acatist, presa intrebandu-l la final daca a lacrimat in plen, asa cum fusese surprins de camerele de filmat. "Ochii mei sunt asa, umbrosi si melancolici, de felul lor", a raspuns Vosganian.

Elena Udrea a mers, in discursul sau, pe o alta abordare, atragandu-le atentia colegilor ca ar putea ajunge oricand in locul ei: "Elena Udrea este pusa la stalpul infamiei. Fragilizeaza democratia ceea ce se intampla azi. In locul meu puteau fi Crin Antonescu sau Victor Ponta daca ar fi avut curajul sa spuna ce am spus eu", afirma deputatul. Ulterior, la alte solicitari ale justitiei, Udrea a incercat sa-i sensibilizeze pe colegi vorbindu-le si despre experienta sa din arestul preventiv, cu detalii privind perchezitia corporala si conditiile insalubre din inchisori.

Altii, precum deputatii Ion Ochi si Ioan Oltean, au avut si ei discursuri meninte sa-i sensibilizeze pe colegi. "Doamnelor si domnilor deputati, nu credeam vreodata sa ajung sa fiu un obiect de spectacol mediatic. E trist sa ajungi in fata Parlamentului, sa fii nevoit sa te dezvinovatesti atunci cand esti nevinovat", spunea deputatul PSD Ion Ochi.

"Se pune problema daca un om poate fi arestat, umilit, daca i se poate distruge cariera de-o viata in urma unui denunt mincinos care nu se coroboreaza cu nicio proba. Se pune problema daca se impune arestarea mea preventiva", le-a spus colegilor si Ioan Oltean.

A existat insa si un caz in care un parlamentar aflat in fata votului colegilor nu a incercat sa apeleze la ajutorul acestora. Este vorba despre fostul senatorul PSD Darius Valcov, care a cerut direct un vot pentru ridicarea imunitatii: "Solicitarea mea este sa dati un vot DA. Este o rugaminte in plus, fiind si ziua mea, de a nu ma pune in situatia de a-mi da demisia din functia de senator, pentru a veni in fata instantei”, a trasmis Valcov in plenul Senatului.

Tentative de modificare a Codului Penal

Un domeniu preferat al parlamentarilor a fost, in cursul anului 2015, Codul Penal. Senatorii si deputatii au initiat 24 de proiecte de modificare a acestuia (plus alte proiecte privind organizarea judiciara si a modului de functionare a instantelor), multe dintre ele fiind discutate departe de ochii presei. De altfel, acest subiect a provocat scandaluri si in trecut, precum episodul din 2013, cunoscut sub numele de "Martea neagra", cand s-a incercat adoptarea, fara multe dezbateri si in spatele usilor inchise, a unor legi precum cea privind amnistia si gratierea, care a fost si tema de campanie in alegerile prezidentiale din noiembrie 2014. Mai mult, parlamentarii au fost acuzati ca au vrut sa-si ofere o "superimunitate" in fata legii, pentru a scapa de solicitarile justitiei.

Astfel, in cursul anului 2015, 10 deputati, dintre care noua ai PSD si unul al minoritatilor, au depus in Senat un proiect de lege care ingreuna procedura arestarii preventive, prin inlocuirea sintagmei de "suspiciuni rezonabile", cu cea de "probe"/"indicii temeinice" in instrumentarea dosarelor si solicitarilor justitiei. Mai mult, proiectul ar fi ingreunat obtinerea denunturilor, ar fi redus unele termene de prescriptie si ar fi introdus o noua infractiune: "abuzul de putere al organelor judiciare". Proiectul a fost depus in Senat in procedura de urgenta, fara a se motiva, insa, necesitatea urgentei.

In septembrie, propunerea a fost respinsa de Senat si se afla in acest moment in dezbaterea Camerei Deputatilor care, de la primirea proiectului, nu a oferit un punct de vedere, desi termenul pentru depunerea unui raport din partea Comisiei juridice a fost depasit cu patru luni.

Mai mult, dintre cei initiatori, patru sunt cercetati penal, trimisi in judecata sau chiar condamnati definitiv pentru diverse infractiuni. Unul dintre acesti zece initiatori, social-democratul Marian Ghiveciu, a fost trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu, demisionand ulterior din Parlament, insa din ratiuni "politice".

Citeste si:

Un alt initiator, Marius Manolache, care este finul lui Victor Ponta, a depus la randul sau un proiect privind modificarea functionarii justitiei, prin care declararea apelului se putea face doar in favoarea inculpatului la ICCJ. Proiectul a fost respins definitiv de Parlament.

Un alt proiect controversat a fost cel al senatorului PSD Serban Nicolae. Acesta dorea interzicerea arestului preventiv, cu exceptia cazurilor in care persoanelor erau acuzate de infractiuni cu violenta. Ar fi scapat astfel de cererile justitiei toate persoanele acuzate de coruptie, in care arestul preventiv era solicitat pentru a preveni distrugerea de probe. Proiectul se afla in continuare in dezbaterea Parlamentului.

Serban Nicolae a depus un amendament si la o alta lege privind modificarea Codului penal, prin care orice cetatean care dezvaluie informatii din dosarele penale sa fie pedepsit cu pana la trei ani de inchisoare, o propunere considerata o incercare de intimidare a presei.

Pana in acest moment, majoritatea acestor propuneri de modificare a Codului Penal au fost fie respinse, fie lasate "la sertar" in Parlament, cu termenele depasite, insa nedezbatute.

Dispute pe Codul Fiscal si Codul Silvic in Parlament

In cursul anului 2015, in Parlament au ajuns o serie de proiecte importante, unele provocand scandaluri intre putere si opozitie: Codul silvic, Codul fiscal si legile electorale (practic au fost modificare toate legile electorale, mai putin cea a alegerilor prezidentiale, si a fost introdus votul prin corespondenta, intr-o forma care a facut obiectul unor controverse), in timp ce revizuirea Constitutiei sau reorganizarea administrativa au fost abandonate, desi au revenit adesea in discursul politic.

Astfel, modificari ample la Codul silvic au fost propuse in 2014, care prevedeau, printre altele, ca din fondul forestier national vor fi scoase perdelele forestiere de protectie si pasunile. Mai mult, printre articolele prevazute si care au starnit dispute sunt si cele potrivit carora un operatorul economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate. Alte prevederi adoptate se refera la instituirea obligativitatii intocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10%.

Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, in 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creeaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator. Iohannis a precizat ca motivul retrimiterii legii pentru modificarea si completarea Codului silvic la Parlament se refera la faptul ca "unele dintre interventiile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi sunt de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si sa aiba un impact nedorit asupra mediului concurential si, implicit, asupra economiei, creand premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator".

Retrimiterea legii spre reexaminare a provocat si un scandal intre Klaus Iohannis si Victor Ponta, premierul de atunci acuzand un lobby din partea PNL. "Impresia mea personala este ca Presedintele a retrimis legea Codului Silvic Parlament pe baza unor informatii pe care le-a primit de la niste „binevoitori” - in special liberali pe care ii vedeti zilele acestea luptandu-se pentru niste interese strict private", scria Ponta, in primavara acestui ani.

Cererea de reexaminare pe Codul silvic a fost respinsa de Parlament, Iohannis promulgand-o astfel in forma initiala. Si asupra Codului fiscal au existat ample dezbateri.

In luna iulie, presedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestui proiect. "Simpla relaxare fiscala, neinsotita de continuarea procesului de crestere a colectarii veniturilor si de o reasezare sustenabila a cheltuielilor bugetare, pentru o cat mai rationala cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evolutiilor economice si sociale viitoare", spunea presedintele in cererea sa.

In urma reexaminarii, au avut loc in Parlament dezbateri cu privire la noua forma, ajungandu-se la un acord ce viza reducerea cotei TVA de la 24% la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si de la 20% la 19% incepand de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe constructii incepand de la 1 ianuarie 2017, cu exceptia constructiilor agricole - in acest caz eliminarea impozitului se aplica din 2016 -, si eliminarea supraaccizei la carburanti de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, a fost reintrodusa in Codul fiscal prevederea potrivit careia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la suta a impozitului pe cladirile si terenurile neingrijite, aceasta aplicandu-se de la 1 ianuarie 2016.

Sunt foarte multumit de modul cum a decurs dezbaterea publica, inclusiv intre partide si votul final", a spus Iohannis, dupa promulgarea formei reexaminate a Codului fiscal.

Vot prin corespondenta, renuntarea la votul uninominal si primari alesi intr-un singur tur

Anul 2015 a fost anul care a adus modificari ample sistemului electoral. A fost adoptat pachetul de legi electorale, precum cea privind alegerea Parlamentului, a alesilor locali, dar si legea privind finantarea partidelor si a campaniilor electorale si cea privind forma a legii partidelor. Tot in 2015 a fost adoptata si Legea votului prin corespondenta.

Aceste pachete de legi au fost initiate in urma alegerilor prezidentiale din 2014. A fost infiintata o Comisie de cod electoral, care a lucrat insa sporadic si a fost marcata de scandaluri intre PNL si PSD. In septembrie, presedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu, a demisionat din functie, ca "protest" la tergiversarea discutiilor asupra Legii votului prin corespondenta.

Cu toate acestea, au fost aduse, in cursul anului, modificari importante la legislatia electorala, desi unele dintre ele sunt contestate in acest moment. Astfel, noua lege privind finantarea partidelor si a campaniilor electorale prevede ca acestea vor fi decontate de la buget de competitorii care au trecut de pragul de 3% si vor fi permise si imprumuturile de la persoane fizice si juridice, insa in conditii de rambursare clar reglementate.

Noua lege a partidelor politice prevede posibilitatea infiintarii formatiunilor cu doar 3 membri si elimina criteriul teritorial. Legea privind alegerea alesilor locali prevede mentinerea un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor (in conditiile in care aceasta prevedere a fost aplicata pentru prima oara la alegerile locale din 2012, dupa modificarea legislatiei de catre majoritatea PDL din legislatura trecuta). Desi au votat aceasta formula, liberalii au revenit in toamna cu o noua pozitie, depunand un proiect care prevede revenirea la alegerea primarilor in doua tururi de scrutin, invocand argumentul reprezentativitatii si al legitimitatii primarului ales in acest fel.

In schimb, o modificare adusa legii alegerilor locale se refera la renuntarea la votul uninominal pentru presedintii de consilii judetene, acestia urmand sa fie alesi de majoritatea consilierilor, asa cum se intampla pana in 2008.

Mai mult, a fost modificata si legea alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum si un numar mai mic de parlamentari, prin schimbarea normelor de reprezentare. Numarul parlamentarilor va ajunge astfel, dupa alegerile din 2016, la 466: 308 deputati, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minoritatilor nationale si 6 parlamentari ai diasporei.

In toamna acestui an a fost adoptata, dupa multe intarzieri si scandaluri, si legea votului prin corespondenta. Legea va fi aplicata in 2016, doar la alegerile parlamentare, neputand fi folosita si in cazul alegerilor locale, insa vor urma discutii cu privire la introducerea acestor prevederi si la alegerile prezidentiale din 2019. Ulterior adoptarii, ea a fost atacata de UDMR la Curtea Constitutionala, pe motiv ca nu ar fi asigurat caracterul secret al votului, fapt ce a provocat riscul ca legea sa nu poata intra in vigoare la timp. Curtea a respins insa contestatia UDMR.

Pe de alta parte, in cursul anului 2015 parlamentarii au votat si o serie de privilegii, atat pentru ei, cat si pentru alte categorii. Au fost adoptate astfel legile privind pensiile speciale ale parlamentarilor, pensiile speciale ale alesilor, dar si modificarea Statutului care prevede ca senatorii si deputatii nu vor mai primi masini pentru deplasarea in teritoriu, ci o suma fixa de bani, de 1.400 de lei, pe care o vor putea deconta pentru transport pe baza unei simple declaratii pe proprie raspundere.

A fost adoptat si un amendament cuprins intr-o Ordonanta de Urgenta privind salarizarea personalului medical care asigura o crestere de 10% a veniturilor tuturor bugetarilor, cu conditia ca acestia sa nu mai fi beneficiat de alte majorari in cursul anului. Cresterea de 10% s-a aplicat inclusiv senatorilor si deputatilor.

In Parlament a ramas restanta legea privind majorarea salariilor tuturor demnitarilor, amanata initial pentru a fi cuprinsa in cadrul noii Legi a salarizarii unitare. Cum aceasta lege a fost, la randul ei, amanata de Guvern, parlamentarii s-au pregatit sa o rediscute separat, in Comisia de munca a Camere Deputatilor. Demersul a fost insa amanat, potrivit unor surse parlamentare, pana la inceputul anului viitor.

Finalul de an a fost marcat insa de legile privind pensiile speciale-legea pensiilor pentru parlamentari a fost deja promulgata, in timp ce legea pensiilor pentru alesii locali, adoptata chiar in ultima sedinta de plen a Senatului, a fost atacata de Guvern la Curtea Constitutionala.