In scrisoarea adresata presedintelui Comisiei Juridice, Bogdan Ciuca, Zgonea propune ''reluarea cu celeritate – odata cu inceperea noii sesiuni parlamentare'', a dezbaterilor de pe marginea modificarilor care trebuie aduce Codului Penal si de Procedura Penala, ''cu participarea tuturor institutiilor cu atributii in domeniu – Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie''. Valeriu Zgonea apreciaza in scrisoarea transmisa presedintelui Comisiei Juridice ca stablirea unui calendar ''in maximum zece zile, cu termene clare si ferme care sa fie prezentat in cadrul BP al Camerei Deputatilor si insusit de catre toate partidele politice parlamentare va contribui la accelerarea adoptarii unui pachet legislativ coerent, in consens cu toti actorii implicati si cu respectarea deciziilor Curtii Constitutionale'', potrivit Mediafax.

Presedintele Camerei Deputatilor reaminteste, potrivit sursei citate, ca modificarea Codului Penal si de Procedura Penala a fost ''angajamentul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati inca din prima sesiune parlamentara a anului trecut, obiectiv care insa nu a mai fost pus in aplicare si a atras mai multe critici la adresa Parlamentului in ultimul raport MCV''. Valeriu Zgonea s-a adresat si liderilor de grupuri parlamentare, tot prin intermediul unor scrisori, informandu-i pe acestia ca ''in ultimul raport MCV au fost formulate recomandari cu privire la corectarea anumitor deficiente semnalate la nivelul activitatii Parlamentului, iar una dintre situatiile care trebuie solutionate rapid se refera la modificarile ce trebuie aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala, ca urmare a unur decizii ale CCR si a nevoilor semnalate de catre institutiile cu atributii in domeniu''.

''Ar fi un semnal clar si puternic ca Parlamentul este pe deplin angajat in continuarea reformelor necesare sustinerii activitatii justitiei si indeplinirii obiectivului de ridicare, intr-un timp rezonabil, a monitorizarii CE la adresa Romaniei'', sustine Valeriu Zgonea.

Totodata, in scrisoarea adresata ministrului Justitiei, Raluca Pruna, Zgonea afirma ca ''avand in vedere ca acest pachet legislativ vizeaza in mod direct activitatea justitiei, este imperios necesara implicarea Ministerului Justitiei si a celorlalte institutii cu atributii in domeniu''. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis catre institutiile abilitate invitatia de a lua parte la viitoarele dezbateri care vor avea loc pe aceste subiecte, astfel incat punctele de vedere pe care le vor formula ''sa poata fi integrate intr-o maniera coerenta, in deplin acord cu opiniile autoritatilor judiciare''.

Romania a continuat sa obtina progrese pentru indeplinirea obiectivelor stabilite impreuna cu Uniunea Europeana, dar sunt necesare eforturi suplimentare in combaterea coruptiei la toate nivelurile si pentru asigurarea independentei justitiei, recomanda raportul CE elaborat prin instrumentul MCV. In timp ce lupta anticoruptie este apreciata, Parlamentul continua sa fie criticat in raportul MCV. "In acelasi timp, faptul ca mai multe dintre recomandarile din raportul privind MCV din 2015 raman valabile arata ca reforma nu se bucura de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti continua sa se confrunte cu provocari.

Citeste si:

Reforma codurilor penale este pusa sub semnul intrebarii in Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmarire penala sa ii trateze pe parlamentari ca pe niste cetateni obisnuiti sunt in continuare lipsite de criterii obiective", arata raportul Comisiei Europene. Potrivit aceleiasi surse, criticile la adresa magistratilor in presa si de catre politicieni raman frecvente in Romania, situatie care risca sa afecteze activitatea justitiei. "In cursul anului 2015 s-a observat o intensificare a solicitarilor de aparare a independentei justitiei in urma criticilor dure facute de catre presa si de politicieni, inclusiv de catre premierul (n.red. - Victor Ponta) si de catre presedintele Senatului (n.red. - Calin Popescu Tariceanu). De asemenea, inca exista cazuri de presiuni asupra judecatorilor Curtii Constitutionale", subliniaza raportul.

Potrivit acestuia, in 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari. De asemenea, raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA este lipsit de criterii obiective pe baza carora sa se furnizeze o justificare clara si consecventa in fiecare caz, in special pentru refuzuri, iar masurile intreprinse in aceasta privinta au fost luate mai degraba de unele partide politice decat de Parlament, potrivit sursei citate.

Sursa foto: Shutterstock