Prin propunerea sa , Alfred Mihai, propune introducerea in Codul Penal a unui articol 152 indice 1, care prevede, la primul alineat ca "regretul efectiv inlatura raspunderea penala", conform News.ro

Ce inseamna "regretul efectiv"

La alineatul 2 este explicat ce inseamna ”regret efectiv”. Acesta este o calitate a persoanei care a savarsit prima sa infractiune si de buna voie, denunta comiterea acesteia si isi recunoaste vinovatia si care ”contribuie efectiv la descoperirea faptei, prin denunt”, in conditiile in care de la momentul savarsirii nu au trecut mai mult de doua treimi din termenul de prescriptie.

In aceste conditii, poate fi inceputa urmarirea penala impotriva acestei persoane, insa ea inceteaza daca sunt indeplinite alte doua conditii:

- persoana care a savarsit infractiunea repara prejudiciul cauzat sau compenseaza valoarea prejudiciului
- contribuie la stabilirea imprejurarilor savarsirii infractiunii si aflarea adevarului”.

Cand se poate aplica "regretul efectiv"

Inlaturarea raspunderii penale pentru ”regretul efectiv” nu se aplica in cazul infractiunilor savarsite cu violenta, furt calificat, infractiuni contra sigurantei si sanatatii publice, libertatii religioase si respectului datorat mortilor, contra securitatii nationale, contra umanitatii, crime de razboi, genocid, terorism s.a.

Citeste si:

Din lista infractiunilor la care ”regretul efectiv” nu duce la inlaturarea raspunderii penale lipsesc infractiunile asimilate actelor de coruptie, precum darea si luarea de mita, traficul de influenta sau abuzul in serviciu.

Ce argumente aduce initiatorul acestui proiect:

In expunerea de motive, Antonio Mihai argumenteaza ca adaugirea Codului Penal cu aceste prevederi este necesara intrucat a crescut apreciabil numarul detinutilor din penitenciare si al proceselor penale astfel incat Romania a suferit condamnari numeroase la CEDO din cauza duratei prea mari a proceselor si a conditiilor din penitenciare.

Senatorul PPU mentioneaza intr-o serie de sisteme judiciare a aparut concetul de ”justitie reparatorie” sau ”restaurativa” care trateaza infractiunile mai putin ca o lezare a intereselor statului, cat ca un prejudiciu adus indivizilor sau comunitatii, prejudiciu care deseori poate fi reparat sau compensat. Mihai invoca prevederile existente in Marea Britanie, Franta, Belgia, Statele unite ale Americii, Australia si Canada.
”Modelul justitiei restaurative se bazeaza pe ideea repararii prejudiciului cauzat victimei care, nu rareori, este neglijata sau chiar victimizata in cadrul sistemului de justitie. Chiar daca infractorului i se aplica o pedeapsa, fie si una privativa de libertate, cu executare, acest fapt nu diminueaza prejudiciile cauzate, oricat de aspra ar fi sanctiunea aplicata infractorului”, se arata in expunerea de motive a legii.

Sursa foto: Anna Jurkovska / Shutterstock