Amendamentul care prevede majorarea salariilor de baza ale personajului din cadrul Ministerului Transportului

Astfel, Guvernul a sesizat CCR cu privire la dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor masuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptata de Parlament in 28 iunie.

In privinta acestei legi, Guvernul are obiectii asupra unui amendament ce a fost introdus in actul normativ si adoptat in Plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala, prin care se propune majorarea salariilor de baza ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive fata de clasa detinuta, respectiv o majorare salariala de 57,5%, incepand cu 1 septembrie 2016.

Referitor la aceasta prevedere, Executivul considera ca, potrivit prevederilor art.3 din O.U.G nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, incepand cu luna august a anului curent, salariile de baza ale personalului incadrat pe functii publice si contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de baza aferente functiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Asadar, acordarea unei majorari salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu si va duce la inechitati intre personalul din aparatul propriu al ministerelor. Masura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferentele de salarizare pentru munca egla in unitati similare, arata Guvernul.

Totodata, prin aplicarea cumulata a prevederilor ordonantei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma sa beneficieze de o crestere salariala de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Masura propusa genereaza presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 si 13,6 milioane de lei, pentru 2017.

Articolul care prevede acordarea de sporuri personalului bugetar care poseda titlu stiintific

Guvernul a mai sesizat Curtea Constitutionala cu privire la dispozitiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si stabilirea unor masuri fiscal-bugetare, adoptata de Parlament in 8 iunie.
Executivul are obiectii asupra unor articole ce au fost introduse in actul normativ si adoptate in plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

Astfel, art.191 prevede acordarea catre personalul bugetar care poseda titlu stiintific de doctor a unui spor de 15% din salariul de baza, daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care a obtinut titlul stiintific respectiv.

Referitor la aceasta prevedere, Executivul considera ca situatia care se doreste a fi reglementata are, in prezent, ca forma de reglementare, OUG 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, act normativ aflat in vigoare.

Apare, asadar, problema riscului interpretarii confuze si discretionare a legislatiei, cu consecinta aplicarii subiective a acesteia, de catre angajator, considera Executivul.

Totodata, art. 371 prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si din cele aflate in coordonarea prim-ministrului si cele aflate sub controlul Parlamentului, in cazul in care, fie sunt structuri nou infiintate, fie contractul colectiv de munca a expirat.

Referitor la aceasta prevedere, Executivul considera ca prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorari numai personalului mentionat de norma constituie o masura cu caracter discriminatoriu fata de celelalte categorii de personal.

Legea care prevede posibilitatea acordarii de stimulente personalului medical si de specialitate

O alta lege pentru care Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala vizeaza modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru modificarea si completarea art. 6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, adoptata de Parlament in 22 iunie.

In cazul acestei legi, Guvernul are obiectii asupra modificarilor aduse actelor normative, modificari adoptate in Plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala, si anume: Ministerul Sanatatii, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sa poata acorda personalului medical si de specialitate stimulente financiare lunare in limita a doua salarii minime brute pe tara; autoritatile administratiei publice locale sa poata acorda personalului medical si de specialitate din spitalele publice din reteaua sanitara proprie stimulente financiare lunare, in limita a doua salarii minime brute pe tara.

Executivul arata ca, incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementata prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi.

Potrivit prevederilor art. 1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman, in mod exclusiv, cele prevazute in Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Citeste si:

Pe de alta parte, adoptarea acestor masuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017.

Legea care prevede acordarea unui spor, pentru risc si suprasolicitare, personalului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

Guvernul a sesizat CCR si cu privire la dispozitiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, adoptat de Parlament in 22 iunie.

Executivul a cerut CCR exercitarea controlului de constitutionalitate a amendamentelor aduse Legii, modificari adoptate in plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

Astfel, unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizeaza reglementarea acordarii, pentru personalul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de 50%, aplicat salariului de baza lunar, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza.

Guvernul mentioneaza ca, incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementata prin Legea- cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman, in mod exclusiv, cele prevazute in Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nici Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare si nici legea anuala de salarizare nu reglementeaza posibilitatea acordarii sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, asadar, un drept salarial nou.
Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, dupa calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei in plus, fata de cheltuielile de personal aprobate in bugetul institutiei pentru anul 2016.

Introducerea unei astfel de reglementari are si o componenta discriminatorie fata de personalul celorlalte institutii si autoritati publice si poate crea premisele unor solicitari similare din partea acestora, precum si actiuni in instanta din partea functionarilor publici, pentru acordarea acestui spor.

In acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru intreg personalul incadrat in functii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual.

De asemenea, Guvernul considera nejustificata necesitatea acordarii unei astfel de majorari salariale pentru intreg personalul A.N.F.P., in conditiile in care nu este definita activitatea specifica ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Mai mult decat atat, potrivit art.138 alin (5) din Constitutia Romaniei, republicata, nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. In acelasi sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune ca “in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/masuri/politici a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fisa financiara”.

Fisa trebuie sa contina impactul asupra bugetului general consolidat, tinand cont de: schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru anul curent si urmatorii patru ani; estimari privind esalonarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament, in cazul actiunilor anuale si multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor; masurile avute in vedere pentru acoperirea majorarii cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenta deficitul bugetar.

Astfel, exista riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei masuri sa nu poata fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptata de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar si, posibil, depasirea tintei de deficit (2,95% din PIB, dupa metodologia ESA), cu consecinta incalcarii Tratatului de la Maastricht, mai arata Guvernul.

Sursa foto: Denis Kuvaev / shutterstock