In practica, dificultatile reale au fost legate de invocarea pentru dovedirea cerintelor privind experienta similara a contractelor de achizitie publica ce fusesera subcontractate, de imposibilitatea introducerii de noi subcontractanti pe parcursul executarii contractului pentru partile din contract pentru care nu se declarasera subcontractanti, sau de controverse cu privire la posibilitatea subcontractarii in contractele de achizitie publica de produse. O alta serie de probleme a generat intrebarea daca pretul din acordul de subcontractare trebuie sa fie identic cu partea din oferta depusa la licitatie de catre antreprenorul principal si nu in ultimul rand, impiedicarea nejustificata a platilor catre subcontractanti de catre antreprenorii generali, care a fost unul dintre aspectele care au dus la colapsul pietei constructiilor.

Subcontractarea in cadrul ofertarii. Conditii

Spre deosebire de O.U.G. nr. 34/2006, Legea 98/2016 privind achizitiile publice defineste la art. 3 pct. 51.yy) subcontractantul, indicand ca intre autoritatile contractante si subcontractori nu se nasc raporturi juridice directe, iar raspunderea pentru indeplinirea obiectului contractului fata de autoritatile contractante ramane in continuare in sarcina exclusiva a contractantului.

Ofertantii vor trebui sa precizeze in oferta partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele de identificare ale subcontractantilor propusi, care vor fi obligati sa respecte aceleasi obligatii ca si ofertantii, in domeniul mediului, social si al relatiilor de munca, stabilite prin legislatia europeana si legislatia nationala, prevazute in documentatia de atribuire, precum si toate regulile privitoare la evitarea conflictelor de interese (art. 55 si art. 58-63 din Legea nr. 98/2016).

Toate informatiile solicitate cu privire la subcontractanti nu vor mai fi completate in formulare tip ci se vor completa electronic direct in DUAE.

Luarea in considerare a resurselor subcontractantilor pentru indeplinirea cerintelor de calificare

Articolul 172 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 prevede ca „autoritatea contractanta nu poate stabili cerinte de participare pentru subcontractantii propusi de ofertant, dar va lua in considerare capacitatea tehnica si profesionala a subcontractantilor propusi pentru partea lor de implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit, daca documentele prezentate sunt relevante in acest sens.”

O prevedere asemanatoare exista si in art. 11 alin. (7) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din O.U.G. nr. 34/2006, in forma de dinaintea abrogarii prin H.G. nr. 66/2016, insa cu o limitare doar la resurse umane si materiale.

Potrivit vechii reglementari, ca regula, cerinta de calificare referitoare la experienta similara trebuia indeplinita in persoana ofertantilor, intrucat cerinta se verifica doar in persoana lor, indiferent ca participau in mod individual sau in asociere, fiind considerata o resursa netransferabila. De asemenea, experienta similara putea fi probata de catre un ofertant printr-un angajament de sustinere din partea unui tert.

In privinta subcontractantilor, legislatia permitea, prin exceptie, doar cumularea „resurselor umane si materiale” pentru partea de implicare din contractul ce urmeaza a fi executat, fara ca subcontractantii sa fie parte a contractului de achizitie publica. In dovedirea experientei similare nu se putea invoca experienta similara a subcontractantilor care au fost declarati ca atare, conform art. 45 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Acelasi rationament era aplicabil in practica si in cazul in care se invoca drept experienta similara un contract anterior care, desi a fost incheiat de catre ofertant, a fost executat prin subcontractanti, pentru partea subcontractata. La baza acestui punct de vedere majoritar, stateau doua argumente: (1) experienta similara nu este o resursa transferabila, ea este strict personala, si nu poate fi „imprumutata” si problema angajarii raspunderii fata de autoritatea contractanta trebuie tratata distinct fata de problema experientei similare.

Autoritatile contractante se intemeiau si pe faptul ca in anexa 2 a Ordinului 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare si selectie, se prevedea in mod expres la rubrica oferta individuala plus subcontractare ca experienta subcontractantilor nu se ia in considerare in evaluarea respectivei oferte.

In noua Lege se vorbeste nu numai de resursele materiale si umane ci de intreaga capacitate tehnica si profesionala a subcontractantilor pentru partea din contractul de achizitie publica pe care ofertantul le-o va subcontracta. Astfel, potrivit art. 178 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 „Cerintele privind capacitatea tehnica si profesionala stabilite de catre autoritatea contractanta pot viza in special existenta unui nivel corespunzator de experienta prin raportare la contractele executate in trecut.”

La prima vedere ar parea ca pentru indeplinirea cerintelor de calificare s-ar lua in considerare inclusiv experienta similara a subcontractantilor, din moment ce capacitatea tehnica si profesionala cuprinde inclusiv nivelul de experienta raportat la contractele executate.

Pe de alta parte, daca autoritatea contractanta solicita pentru indeplinirea cerintelor privind capacitatea tehnica si profesionala o lista a lucrarilor in ultimii 5 ani sau lista principalelor livrari de produse/servicii prestate in ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor (etc.), atunci cerinta va fi indeplinita doar daca subcontractantul este si tert sustinator, intrucat resursele subcontractatului sunt luate in considerare doar pentru partea din contractul de achizitie publica pe care o executa.

Certificatele constatatoare privind indeplinirea obligatiilor contractuale vor putea fi eliberate direct subcontractorilor

O prevedere utila pentru operatorii economici care au executat lucrari/prestat servicii in calitate de subcontractant la o procedura de achizitie publica este posibilitatea acestora de a solicita in mod direct certificate constatatoare de la autoritatile contractante, pe baza contractelor si documentelor de receptie.

Inlocuirea subcontractantilor pe parcursul evaluarii in cadrul proceduri de atribuire

O abordare mai flexibila si mai apropiata de viata practica a achizitiilor publice o reprezinta prevederea art. 174 din Legea nr. 98/2016 conform careia autoritatea contractanta, va solicita ofertantului o singura data inlocuirea subcontractantului daca, in timpul evaluarii, respinge subcontractantul propus pentru ca in urma clarificarilor solicitate si furnizate nu rezulta ca acesta ar avea „capacitatea tehnica si profesionala necesara pentru partea/partile din contract pe care acesta urmeaza sa o/le indeplineasca efectiv”.

Inlocuirea subcontractantilor pe parcursul executarii contractului de achizitie publica

Noua lege reglementeaza expres atat posibilitatea inlocuirii subcontractantilor declarati in oferta cat si introducerea de noi subcontractanti pe parcursul executarii contractului de achizitie publica, chiar daca in oferta initiala acestia nu au fost mentionati.

Inlocuirea subcontractantilor nominalizati in oferta poate fi facuta, cu acordul autoritatii, fie din initiativa contractantului, fie datorita retragerii/renuntarii subcontractantilor din contractul de achizitie publica.

Citeste si:

Contractele incheiate cu noii subcontractanti vor trebui prezentate obligatoriu autoritatii cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executarii lucrarilor, vor contine activitatile ce urmeaza a fi executate fara ca obiectul noului contract de subcontractare sa modifice obiectul contractului de subcontractare anterior, si vor mentiona valoarea aferenta prestatiilor. Art. 158 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr. 98/2016, precizeaza ca in toate situatiile in care se inlocuieste subcontractantul initial, valoarea aferenta activitatilor subcontractate va fi cel mult egala cu valoarea declarata in cadrul ofertei ca fiind subcontractata, la care se poate adauga numai ajustarea preturilor existente in contract.

Introducerea de noi subcontractanti dupa incheierea contractului de achizitie publica

Un alt element de noutate este ca Legea nr. 98/2016 consacra un capitol distinct executarii contractului de achizitie publica in cadrul caruia se afla o sectiune ce cuprinde prevederi cu privire la subcontractarea pe parcursul derularii contractului de achizitie publica.

Conform art. 219 din Lege contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanti, pe durata executarii contractului de achizitie publica, cu conditia ca nominalizarea acestora sa nu reprezinte o modificare substantiala a contractului de achizitie publica si cu acordul autoritatii contractante.

Normele de aplicare explica faptul ca implicarea de noi subcontractanti pe durata executarii contractului nu reprezinta o modificare substantiala daca „nu are impact asupra indeplinirii criteriilor de calificare/selectie sau in privinta aplicarii criteriului de atribuire raportat la momentul evaluarii ofertelor, nu modifica pretul contractului dintre autoritatea contractanta si contractant; este strict necesara pentru indeplinirea contractului de achizitie publica si nu schimba caracterul general al obiectului contractului.”
Important de precizat este ca formularea art. 151 lit. b) din H.G. nr. 395/2016 vine sa intareasca ideea ca pot fi introdusi doar noi subcontractanti dupa atribuirea contractului de achizitie publica, pentru parti din contract despre care contractantul nu precizase initial in oferta ca vor fi subcontractate, si ca nu pot fi implicati subcontractanti daca initial ofertantul nu a precizat niciun subcontractant in oferta.

Valoarea contractelor de subcontractare

Un aspect care a generat si genereaza multe dezbateri a fost daca pretul din contractele incheiate de contractanti cu subcontractantii trebuie sa fie acelasi cu pretul din oferta financiara aferent pentru partea din contract subcontractata sau daca ofertantul castigator poate avea un adaos la preturile negociate cu proprii subcontractanti sau chiar sa incheie cu subcontractantii contracte pe un pret superior celui pe care acestia il oferteaza in procedura, din ratiuni de acorduri comerciale sau pentru a castiga un avantaj competitiv.

Desi nu exista o abordare unitara, totusi CNSC a recunoscut in unele decizii dreptul unui ofertant de a propune preturi diferite pentru contractul de achizitie publica fata de preturile stabilite prin acordurile de subcontractare considerand ca ceea ce ar trebui sa fie relevant pentru autoritate ar fi strict informatiile care permit identificarea partilor din contract care urmeaza a fi subcontractate si datele de recunoastere ale subcontractantilor propusi si nicidecum pretul ofertat de catre subcontractant si negociat cu ofertantul in conditiile economiei de piata.

Noua legislatie nu este suficient de clara in privinta pretului contractului de subcontractare. Contractele cu subcontractantii se vor constitui anexa la contractul de achizitie publica „in masura in care in contractul de achizitie publica/acordul-cadru este reglementat un mecanism de efectuare a platilor directe catre subcontractanti”. La prima vedere ar rezulta ca daca nu se prevad plati directe catre subcontractanti in contractul de achizitie publica contractele de subcontractare nu ar trebui prezentate autoritatii contractante. Cu toate acestea, art. 151-155 din Norme prevad ca aceste contracte incheiate cu subcontractantii trebuie prezentate si la inlocuirea si la implicarea de noi subcontractanti pe parcursul executarii contractului de achizitie publica.

Plata directa a subcontractantilor

Un element de maxima noutate este plata directa a subcontractantilor de catre autoritatea contractanta. Romania este una dintre tarile membre UE care a hotarat implementarea prevederii din Directiva 2014/24/EU, care a dat posibilitatea reglementarii platilor directe catre subcontractanti daca acest lucru nu contravine sistemului de drept national, spre deosebire de Marea Britanie, Austria si Germania care nu au introdus aceasta masura, fiind considerata ca aducand atingere principiului relativitatii contractului.

Conform art. 218 din lege, daca natura contractului permite si daca subcontractantii si-au exprimat optiunea de a fi platiti direct de catre autoritatea contractanta pentru servicii, produse sau lucrari furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant si subcontractant, autoritatea va efectua platile directe catre subcontractantii agreati. Plata directa este conditionata de confirmarea prestatiilor subcontractantilor prin documente agreate de toate cele 3 parti, sau de autoritatea contractanta si subcontractant atunci cand, in mod nejustificat, contractantul blocheaza confirmarea executarii obligatiilor asumate de subcontractant.

Momentul la care subcontractantii trebuie sa isi exprime optiunea pentru plata directa este fie la momentul incheierii contractului de achizitie publica, fie la momentul introducerii acestora in contractul de achizitie publica. Plata directa este posibila prin intermediul mecanismului cesiunii de creanta stabilita prin clauze in contractul de achizitie publica, ce va produce efecte in momentul in care a fost confirmata indeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de subcontractare.

Autoritatea are obligatia sa solicite prezentarea contractelor de subcontractare astfel incat activitatile ce revin subcontractantilor, precum si sumele aferente prestatiilor, sa fie cuprinse in contractul de achizitie publica.

Similar cu vechea reglementare, contractele de subcontractare prezentate trebuie sa fie in concordanta cu oferta iar conform art. 150 alin. (2) din Norme, dat in aplicarea art. 218 din lege referitoare la platile directe catre subcontractanti contractele de subcontractare vor fi prezentate la incheierea contractului de achizitie publica sau la data introducerii de noi subcontractanti.

In lumina noilor dispozitii, se pune din nou intrebarea daca intelegerile comerciale dintre contractanti si subcontractantii acestora vor trebui sa fie mai atent structurate, ce valoare trebuie sa aiba in concret contractele de subcontractare in conditiile in care subcontractantii aleg sa fie platiti direct de catre autoritatea contractanta si cum se vor evidentia sumele pe care contractantul si le retine pentru asumarea raspunderii fata de autoritate.

Suntem de opinie ca noile reglementari nu impiedica cu nimic pe contractant si subcontractant sa stabileasca alta valoare in contractul de subcontractare decat valoarea pe care autoritatea contractanta o va plati contractantului pentru partea din contractul de achizitie publica, sume pe care si le datoreaza conform intelegerilor comerciale si pentru remunerarea obligatiilor si cheltuielilor pe care le face contractantul pentru asumarea raspunderii, administrarea si supervizarea contractului de achizitie publica.