Pe data de 12 octombrie 2010, CEDO a pronuntat, in cauza “Maria Atanasiu si altii contra Romaniei”, o hotarare prin care statul roman a fost obligat sa ia masurile necesare in vederea eficientizarii mecanismului de restituire a proprietatilor. Decizia a venit ca urmare a numarului semnificativ de cereri formulate de cetateni romani in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la intarzierile autoritatilor statului in solutionarea cererilor de restituire a proprietatilor preluate abuziv de regimul comunist.

Trei ani mai tarziu, Guvernul a adoptat Legea nr. 165/2013, prin asumarea raspunderii in fata Parlamentului, pentru a se conforma cu hotararea CEDO. In aplicarea legii au fost elaborate si norme metodologice, adoptate prin Hotararea de Guvern nr. 401/2013, care ofereau detalii suplimentare referitoare la anumite proceduri.

CEDO a confirmat in 2014, in cauza “Preda si altii contra Romaniei”, ca noul mecanism instituit prin Legea 165/2013 ofera in principiu un cadru efectiv si accesibil, de natura sa garanteze respectarea dreptului de proprietate in materia restituirii proprietatilor intr- serie larga de situatii. Prin aceeasi decizie, CEDO a declarat ca termenele instituite prin lege pot conduce la finalizarea procesului de restituire peste un numar mare de ani, dar ca aceasta situatie exceptionala este inerenta, avand in vedere complexltatea factuala si juridica ce priveste chestiunea restituirii bunurilor nationalizate.

Potrivit dispozitiilor Legii 165/2013, principala forma de reparatie aflata la dispozitia persoanelor vatamate de nationalizari abuzive este restituirea “in natura” a bunului preluat abuziv de Statul Roman, iar daca restituirea bunului ca atare nu mai este posibila, valoarea acestuia sa fie evaluata, iar persoanei vatamate sa-i fie acordate un numar de puncte de despagubire.

In ceea ce priveste restituirea in natura, s-a prevazut infiintarea la nivelul fiecarei comune/oras/municipiu a unei comisii locale care sa efectueze inventarul terenurilor agricole si forestiere care ar putea face obiectul restituirii. Termenul pana la care comisiile locale de fond funciar trebuie sa solutioneze cererile de restituire a fost prelungit succesiv prin Ordonante de Urgenta. Astfel, termenul initial era 1 ianuarie 2016, fiind modificat ulterior pentru 1 ianuarie 2017 si 1 ianuarie 2018. In situatia in care nu este posibila restituirea in natura a bunului preluat abuziv sau a unui bun echivalent, persoana indreptatita va primi despagubiri prin puncte compensatorii, un punct avand valoarea de 1 leu.

Prin legea 165/2013 a fost infiintata Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, entitate al carei presedinte este presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). In cazul in care constata ca o persoana care a formulat o cerere este indreptatita la masuri compensatorii, Comisia emite o decizie de compensare prin puncte in care se stabileste numarul de puncte care se acorda persoanei respective.

Citeste si:

Legea 165/2013 ofera doua alternative de valorificare a punctelor: acestea fie se pot utiliza pentru cumpararea de imobile la licitatie, fie se pot valorifica in numerar.

Agentia Domeniilor Statului urmeaza sa elaboreze si sa publice pe pagina sa internet lista imobilelor care vor fi scoase la licitatie in schimbul punctelor compensatorii. Termenul acordat Agentiei Domeniilor Statului pentru elaborarea listei a fost prelungit succesiv, prin modificari ale legii, de la 1 iulie 2014 pana la 1 august 2017.

Termenul initial pentru inceperea licitatiilor era 1 ianuarie 2016, insa acesta a fost prelungit prin Ordonanta de Urgenta pana la 1 ianuarie 2017. Potrivit Legii 165/2013, licitatiile urmeaza sa aiba loc saptamanal, participarea fiind gratuita iar licitatiile desfasurandu-se prin videoconferinta. Persoanelor adjudecatare de imobile in cadrul licitatiilor li se elibereaza, in termen de 10 zile, un proces-verbal de adjudecare, care se transmite Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara in vederea inscrierii in cartea funciara.

Detinatorii de punct le pot valorifica si in numerar incepand cu 1 ianuarie 2017. Desi initial valorificarea in numerar urma sa se faca in 7 ani, in transe anuale de 14% din totalul punctelor detinute, potrivit ultimelor modificari ale legii, valorificarea se va face in transe anuale de maxim 20% din totalul punctelor detinute, valoarea unui titlu de plata neputand fi mai mica de 20.000 lei.

Sumele sunt prinse in bugetul de stat, astfel ca nu exista nicio garantie ca limita maxima (20% din total) va fi atinsa. In aceste conditii, teoretic procesul se extinde pe minim 5 ani, insa practic adevarata durata va fi probabil mai mare.

Fostii proprietari despagubiti de ANRP pot sa isi valorifice punctele si in piata libera, in prezent desfasurandu-se si o oferta publica de cumparare de puncte initiata de fondul de investitii Alpha Quest.

Alpha Quest pune pe masa 200 mil. lei pentru achizitia de puncte ANRP

Alpha Quest pune pe masa 200 mil. lei pentru achizitia de puncte ANRP

Sursa foto: Shutterstock / Sebastian Duda