Directia Nationala Anticoruptie a anuntat, luni, ca a clasat o fapta din dosarul privind OUG 13 si a trimis cauza la Parchetul instantei supreme sa continue cercetarile pentru favorizarea faptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri si de probe, conform News.ro.

Procurorii DNA care au facut ancheta in acest dosar prezinta situatia rezultata in urma efectuarii urmaririi penale.

Anchetatorii arata ca in 16 ianuarie 2017, ministrul Justitiei de la acea data, Florin Iordache, a avut initiativa modificarii Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, invocand necesitatea punerii in acord a deciziilor Curtii Constitutionale cu legislatia interna. De asemenea, ministrul a precizat ca intentioneaza si promovarea unui proiect privind gratierea unor pedepse.

Tot atunci, ministrul si-a exprimat intentia ca respectivele modificari sa fie transpuse intr-un proiect cat mai repede, pentru a fi promovate in sedinta de Guvern din 18 ianuarie. In acest context, Florin Iordache a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justitiei un document ce continea modificarile pe care acesta dorea sa le aduca celor doua Coduri.

Principalele modificari dorite la acel moment de ministrul Justitiei vizau dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu, dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu, modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese, modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie, darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta, modificari ale Codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare, denuntul si plangerea.

In urma solicitarii ministrului, personalul de specialitate din Ministerul Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare. Totodata, personalul de specialitatea a opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

In cursul zilei de 17 ianuarie s-au intocmit proiectele de OUG privind modificarea codurilor penale, precum si cu privire la gratiere, renuntandu-se la dezincriminarea totala a abuzului in serviciu.

“In schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida”, a precizat DNA.

La data de 18 ianuarie, proiectele nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentara a Guvernului, asa cum se intentionase initial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justitiei pentru a se transmite opinii. Totodata, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judiciar.

Dupa 25 ianuarie, aceste opinii au fost centralizate de specialistii Ministerului Justitiei, majoritatea fiind critice, atat cu privire la fondul proiectelor, dar si cu privire la intentia promovarii prin OUG, in sensul ca nu erau indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a justifica urgenta.

In toata aceasta perioada, personalul de specialitate din Ministerul Justitiei a intocmit sase note prin care exprimau critici la adresa acelor proiecte.

“Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini si in care se face o analiza a proiectului de modificare a CP si CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentantii sistemului judiciar. Prin aceasta nota, specialistii Ministerului Justitiei opineaza ca nu este oportuna promovarea prin OUG”, au aratat procurorii.

In 31 ianuarie, in jurul orei 17.00, Ministerul Justitiei a solicitat emiterea de avize in vederea promovarii unui proiect de OUG pentru modificarea codurilor penale, de la cele cinci institutii avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii.

In aceeasi zi era programata sedinta de Guvern avand pe ordinea de zi discutarea, in vederea adoptarii, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si privind domeniul fiscal. Sedinta de Guvern a fost programata pentru ora 19.45, intrucat s-a asteptat redactarea si transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Aparare al Tarii (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Ordonanta de Urgenta privind modificarea codurilor penale nu figura pe ordinea de zi a sedintei de Guvern din 31 ianuarie, iar pana la ora programata initial pentru sedinta de Guvern – 19.45, pentru acest proiect de act normative erau transmise catre Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne si cel al Consiliului Legislativ, adica doar doua din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii. Acest aviz atragea atentia asupra insuficientei motivari a caracterului de urgenta a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), aceasta solicitare a fost inregistrata in 31 ianuarie, in jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fara nicio precizare cu privire la sedinta de Guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis catre CSM doua forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonantei de urgenta si sub forma proiectului de lege, au precizat procurorii DNA.

Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ al Consiliului emis insa pentru forma proiectelor asa cum fusesera publicate in 18 ianuarie, desi intre timp aparusera modificari de substanta, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire in cazul abuzului in serviciu si a favorizarii faptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.

In privinta avizului Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat in jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observatii si propuneri a fost inregistrat si stampilat la cabinetului ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, capatand caracter de act oficial.

Imediat dupa inregistrare, semnare si stampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungand la Ministerul Justitiei in jurul orei 20.02, faxul fiind inregistrat cu stampila si numar de inregistrare, conform metodologiei, astfel ca a devenit, la randul sau, un act oficial.

Citeste si:

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observatii si propuneri. Conform metodologiei, in acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP, sau trebuia modificat in sensul celor solicitate de MRP sau se renunta la adoptarea in forma OUG si se initia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului Romaniei.

Avizul MRP critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a codurilor penale. Acest aviz a fost predat de reprezentantii MRP catre reprezentantii Ministerului Justitiei. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a luat la cunostinta despre continutul avizului MRP dupa ora 20.00 si a comunicat, prin intermediari, catre ministrul Justitiei, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Intre orele 20.00 si 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei.

In final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a codurilor penale.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21.10 - 21.15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz.

“Este de mentionat ca, desi pana la ora initiala stabilita pentru inceperea sedintei de guvern – 19.45, a fost inregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), sedinta de Guvern a fost totusi amanata pana in jurul orei 21.00 din cauza nefinalizarii avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP. Aceasta amanare a sedintei de guvern a avut loc, desi acest ultim act nu era mentionat pe ordinea de zi si nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Intreaga sedinta de Guvern a durat intre 15 si 25 minute”, au mai aratat procurorii DNA.

In timpul sedintei, dupa ce s-au discutat si adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum si un proiect de hotarare al Ministerului Transporturilor, ministrul Justitiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care si proiectul OUG pentru modificarea codurilor penale.

Expunerea ministrului Justitiei a durat doua-trei minute, iar proiectul OUG 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatandu-se formal existenta avizelor, desi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simpla semnatura, iar primul aviz de oportunitate cu observatii si propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atasat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, in original, a fost preluat de reprezentantii Ministerului Justitiei chiar in seara zilei de 31 ianuarie, insa a fost inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei abia a doua zi, 1 februarie, la acelasi numar cu primul aviz de la MRP - cel cu observatii si propuneri, care fusese transmis prin fax in 31 ianuarie, in jurul orelor 20.02.

Pe parcursul urmaririi penale au rezultat probe in sensul ca primul aviz, cel cu observatii si propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul catre Ministerul Justitiei, a fost distrus in interiorul MJ.

De asemenea, si originalul primului aviz cel cu observatii si propuneri, emis de MRP si predat reprezentantilor Ministerului Justitiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat in randul documentelor existente in cadrul Ministerului Justitiei.

Procurorii au mai constatat ca, sesizandu-se ca sunt puse intrebari de catre procurorii DNA cu privire la circuitul documentelor in cadrul Ministerului Justitiei, cu referire si la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost facute mentiuni nereale in condica de predare-primire de la cabinetul ministrului Justitiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial cu numar si stampila la nivelul Ministerului Justitiei.

“De asemenea, exista date ca ar fi fost plasmuite si alte documente care sa justifice mentiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justitiei”, sustin anchetatorii.

In aceste conditii, procurorii DNA au apreciat ca este oportuna extinderea urmaririi penale in acest dosar, pentru: sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial la nivelul Ministerului Justitiei (pe data de 31 ianuarie), precum si de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentantilor Ministerului Justitiei; sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual, in raport de mentiunile reprezentand atestari ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, in cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum si cu privire la intocmirea altor documente care sa ateste nereal respectivele mentiuni.

Procurorii au mai constatat ca nu se poate retine in aceasta cauza savarsirea infractiunii prevazute de articolul 13 din Legea 78/2000 de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic, care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31 ianuarie, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penale, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmarire penala efectuate in cauza nu au confirmat savarsirea vreunei fapte de natura penala.

Anchetatorii au mai constatat ca nu sunt date sau indicii concrete care sa conduca la concluzia savarsirii unor infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.
De asemenea, in urma analizarii declaratiilor martorilor audiati in aceasta cauza, a documentelor ridicate si a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete in sensul celor sesizate in sesizarea ce a stat la baza inregistrarii acestui dosar.

Din analiza actelor de urmarire penala au rezulta indicii cu privire la savarsirea infractiunilor de favorizare a faptuitorului, prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual,

In conditiile in care aceste infractiuni nu intra in sfera de competenta de Directiei Nationale Anticoruptie, s-a disjuns cauza privind cele cinci infractiuni si s-a declinat spre solutionare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In dosarul privind OUG 13 au fost audiati la DNA, in calitate de martor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Melescanu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Gratiela Gavrilescu, si fostii secretari de stat de la Ministerul Justitiei Oana Schmidt Haineala si Constantin Sima.

Directia Nationala Anticoruptie a inceput ancheta cu privire la modul de elaborarea OUG 13 din 31 ianuarie privind modificarea codurilor penale, abrogata de Guvern la cinci zile dupa adoptare, in urma unui denunt formulat, in 24 ianuarie, de Mihai Politeanu, Elena Ghioc si Razvan Patachi, membri ai asociatiei ”Initiativa Romania”.

In denuntul de la DNA, membrii asociatiei ”Initiativa Romania” i-a acuzat pe premierul Sorin Grindeanu, pe fostul ministru al Justitiei, Florin Iordache, si pe presedintele PSD, Liviu Dragnea.

Sursa foto: Andrey Popov/ Shutterstock.com