UPDATE ora 17.00 Plenul Senatului a decis luni, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridica a proiectului legii gratierii pentru ca acesta sa fie adoptat in forma trimisa Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie. Propunerea de retrimitere la Comisia juridica a fost facuta in plen de grupul ALDE.

Comisia juridica are termen o saptamana.

UPDATE ora 15.00 Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat luni, la finalul sedintei Biroului Permanent, ca va solicita plenului retrimiterea la comisie a proiectului legii gratierii pentru a fi adoptat in forma propusa de Guvern, mentionand ca acesta este punctul de vedere al coalitiei de guvernare.

Punctul de vedere pe care l-am exprimat, al coalitiei PSD-ALDE, este ca vom cere in plen retrimiterea proiectului la comisie, pentru ca proiectul sa fie adoptat in forma avansata de Guvern. E forma pe care o sustinem si dorim ca, din aceasta perspectiva, lucrurile sa fie extrem de clare, mai ales dupa turbulentele care au avut loc saptamana trecuta

Calin Popescu Tariceanu

Intrebat de ce doreste coalitia adoptarea legii in forma trimisa de Guvern, din moment ce actul normativ a fost modificat in Comisia juridica inclusiv cu voturile PSD si ALDE, Tariceanu s-a marginit sa spuna doar ca nu sustine punctul de vedere al comisiei.

”Pentru ca nu sustinem acele formule care au fost la un moment dat aprobate, e adevarat, dupa aceea s-a revenit la nivelul comisiei, de gratiere extinsa pentru faptele de coruptie. Vreau sa spun foarte clar, fara niciun fel de echivoc, nu sustinem acest punct de vedere. S-au facut si alte modificari pe care nu le consideram a fi oportune”, a mai spus Tariceanu, refuzand sa raspunda la intrebarile jurnalistilor despre modificarile pe care le considera inoportune.

Chestionat in continuare de ce nu adopta pur si simplu legea in forma trimisa de Guvern, fara a o mai retrimite la comisie, Tariceanu a sustinut ca trebuie analizate punctele de vedere exprimate de CSM.

Exista puncte de vedere exprimate si de CSM, care trebuie analizate. Din punctul lor de vedere, sunt anumite prevederi care fac legea sa fie inaplicabila si vrem sa facem o discutie la care sa invitam si CSM si Ministerul Justitie, pentru a pune aceste lucruri in acord

Calin Popescu Tariceanu

Tariceanu a mai spus ca legea gratierii va primi un vot in plenul Senatului pana pe 23 mai, atunci cand se implineste termenul de adoptare tacita.

UPDATE ora 12.30 Liviu Dragnea a declarat, luni, ca senatorii social-democrati din Comisia juridica au incurcat destul de mult Legea gratierii, iar cea mai buna varianta este ca proiectul sa fie adoptat de Senat in forma trimisa de Guvern, in conditiile in care nu presedintele comisiei, Serban Nicolae, decide cum se va incheia acest subiect.

Nu domnul Serban Nicolae va hotari cum ramane cu acest subiect. Eu cred ca Comisia juridica de la Senat a incurcat destul de mult aceasta lege, ca cea mai buna varianta pentru moment este ca legea sa plece din Senat asa cum a venit de la Guvern, pentru ca s-a schimbat de foarte multe ori acolo si eu sunt foarte nemultumit. Miercuri, la ora 10.30, vom avea un Comitet Executiv National unde vom discuta si subiectul asta, dar si altele. Poate intoarce (plenul Senatului – n.r.) raportul in comisie. Nu numai eu, majoritatea suntem nemultumiti pentru ce s-a intamplat acolo

Liviu Dragnea

Comisia juridica a Senatului a adoptat raportul de admitere al legii gratierii

In favoarea raportului de admitere s-au inregistrat 5 voturi, ale senatorilor PSD si UDMR, iar impotriva au fost 4 voturi, de la PNL si USR, partide care au si propus respingerea legii. Singrul reprezentant al ALDE in Comisia juridica, senatorul Ionut Sibinescu, a fost absent si nu a fost inlocuit de nimeni, potrivit News.ro.

Potrivit unei simulari facute de Administratia Nationala a Penitenciarelor si transmisa Comisiei juridice a Senatului, de legea gratierii adoptata in forma votata luni urmeaza sa beneficieze 1.032 persoane condamnate la inchisoare cu executare.

Dintre acestea, 433 ar urma sa beneficieze de articolul 1, alineatul 1 al legii, care prevede ca ”pedepsele cu inchisoarea, stabilite prin hotarari definitive, se gratiaza (...) in intregime, pedepsele de pana la 3 ani, inclusiv”. Alte 10 persoane care ar urma sa beneficieze de gratiere sunt 9 minori si un condamnat care a implinit 70 de ani.

In ceea ce priveste condamnatii care urmeaza sa beneficieze de o reducere cu 3 ani a pedepselor, numarul acestora este de 589, potrivit simularii transmise de ANP.

”Sunt convins ca depopularea inchisorilor va fi considerata de catre CEDO suficienta. Femei insarcinate nu au fost identificate persoane care sa se incadreze in toate aceste conditii sa fie femei insarcinate care sa nu fie condamnate pentru infractiuni exceptate. Deci, cu alte cuvinte, nicio femeie insarcinata nu ar urma sa beneficieze de gratiere, dintre cele care se afla astazi in penitenciar. Persoane cu varsta de peste 60 de ani, niciuna”, a declarat presedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Serban Nicolae.

Proiectul de lege al gratierii urmeaza sa intre tot luni in plenul Senatului pentru dezbatere si vot final, iar apoi sa fie transmis Camerei Deputatilor care este for decizional.

Citeste si:

Comisia a finalizat joi dezbaterile pe proiectul de lege a gratierii, dupa trei sedinte in care au adus o serie de modificari actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se numara gratierea pedepselor de pana in trei ani, scaderea a trei ani din pedeapsa de pana in zece ani, injumatatirea pedepselor femeilor insarcinate si gratierea integrala a pedepselor persoanelor care au implinit 70 de ani.

In urma cu aproape doua saptamani, in prima sedinta dedicata dezbaterii pe fond a proiectului legii gratierii, Comisia juridica a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociatia Magistratilor si de Serban Nicolae conform caruia vor urma sa fie gratiate pedepsele cu inchisoarea de pana la 3 ani inclusiv, modificand astfel propunerea Guvernului de a gratia pedepsele de pana in 5 ani.

De asemenea, senatorii juristi au adoptat si un amendament propus de social-democratul Serban Nicolae potrivit caruia se scad trei ani din orice pedeapsa cu inchisoarea de pana in zece ani. ”Se gratiaza… in parte, cu trei ani, pedepsele cu inchisoarea aplicate de instantele de judecata mai mari de trei ani, dar care nu depasesc zece ani”, prevede amendamentul propus de Nicolae. Potrivit senatorului PSD, de aceasta prevedere ar urma sa beneficieze aproximativ 800 de detinuti.

Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al gratierii a fost cel potrivit caruia femeilor insarcinate si intretinatorilor de copii de pana in 14 ani li se injumatateste pedeapsa cu inchisoarea, senatorii juristi respingand amendamentul lui Traian Basescu de gratiere si a femeilor condamnate pentru coruptie.

Potrivit amendamentului, ”se gratiaza in parte, cu 1/2, pedepsele cu inchisoare de la 6 la 10 ani, aplicate femeilor insarcinate si persoanelor care au in intretinere minori cu varsta de pana la 14 ani, precum si copii incadrati in grad de handicap accentuat sau grav, potrivit legii”. Propunerea a fost facuta de senatorii Tanczos Barna (UDMR), Liviu Brailoiu (PSD) si Daniel Fenechiu (PNL).

De asemenea, in Comisia juridica a Senatului au fost adoptate alte doua amendamente prin care se prevede ca pedepsele persoanelor cu varsta peste 70 de ani se gratiaza in intregime, iar ale celor de peste 60 de ani se injumatatesc.

”Se gratiaza in parte cu 1/2 pedeapsa cu inchisoarea intre 6 si 10 ani aplicate persoanelor cu varsta de peste 60 de ani”, se arata intr-un amendament adoptat marti de senatorii juristi la proiectul de lege al gratierii.

Celalalt amendament vizeaza persoanele care au implinit 70 de ani. ”Se gratiaza in intregime pedepsele persoanelor cu varsta peste 70 de ani”, se arata in amendamentul adoptat de senatorii juristi.

Nu in ultimul rand, Comisia juridica a Senatului a dublat la doi ani termenul pentru achitarea despagubirilor in vederea gratierii, neachitarea cu "rea credinta" ducand la revocarea clementei.

"Gratierea prevazuta la art. 1-2 este conditionata de achitarea in termen de 2 ani de la data aplicarii actului de gratiere a obligatiilor civile si a a cheltuielilor judiciare la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva", se arata in noua formula a textului.

Amendamentele lui Traian Basescu, respinse de senatorii juristi

Amendamentele formulate de fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu au fost respinse de Comisia juridica a Senatului. Printre acestea se numara gratierea pedepselor de pana in 6 ani de inchisoare, gratierea femeilor condamnate pentru coruptie si majorarea la trei ani a termenului in care cei gratiati trebuie sa achite prejudiciul cauzat prin comiterea infractiunii pentru care au fost condamnati.

Dupa ce miercuri senatorii juristi adoptasera amendamentele social-democratilor Serban Nicolae si Liviu Brailoiu, identice cu propunerea lui Traian Basescu, de gratiere a condamnatilor pentru fapte de coruptie, joi acestia au dat un nou vot prin care au respins respectivele propuneri. Astfel, faptele de coruptie, precum darea sau luarea de mita, traficul si cumpararea de influenta, au fost excluse de la a fi gratiate.

Tot joi, senatorii juristi au respins un alt amendament al lui Traian Basescu prin care acesta propunea gratierea celor condamnati la inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu si au votat impotriva propunerii ca persoanele condamnate pentru conflict de interese sa fie, de asemenea, gratiate.

Duminica seara, in pofida ploii, cateva sute de persoane au protestat din nou in Piata Victoriei fata de Legea gratierii, ei mergand in mars pana la Parlament.