Am mers cu multa speranta in suflet la restaurantul acesta "cu specific romanesc" si cu nume antebelic din Delea Noua, pus intr-o casa frumoasa, intre bulevardele Decebal si Matei Basarab.
Insa mancarea de La Doi Lei e de doi bani, si asta spus cu multa, multa ingaduinta... Nu am putut sa mancam mai nimic de acolo, desi am luat multe feluri, toate descris pompos si bombastic in meniul kilometric, cu un numar imens de feluri "traditionale romanesti". Aiurea!
Au luat cele mai proaste produse de la supermarket, semipreparate oribile, si le-au pus direct in farfurie! Din faimoasa-de-acum "gustare calda" cu care sunt intoxicati bucurestenii la aproape orice restaurant, nu am putut sa mancam mai nimic; "creierul pane", in special, a fost oribil, ma urmareste gustul acela de sapun si dupa jumatate de zi dupa ce am plecat de acolo. "Ficateii si ciupercutele" proaste rau, "cascavalul pane" de nemancat! "Carnaciorii" aveau orice mizerie si resturi si grasime in ei, numai carne nu!
Doar dintr-o jumatate de mic ce am mancat o bucatica, si de acolo mai putin de jumatate din jumatate... In alta farfurie se vede ceea ce in meniul de La Doi Lei se numeste o "scaricica". Adica niste coaste de porc puse din congelator direct in tigaie, fara nimic altceva
, de ajunsesera atat de tari si de insipide incat doar cineva amenintat de moartea prin inanitie s-ar fi putut atinge de ele. Painea, usturoiul, mamaliga si muraturile au fost bune, ce-i drept, si numai si numai pentru ele cei de La Doi Lei au primit de la Restograf o nota atat de mare la mancare. Ba nu, si pentru cele doua placinte, cea cu mere si cea cu branza, care au fost mai rezonabile; nu cine stie ce, insa care ni s-au parut o intoarcere la civilizatie dupa teribila experienta cu "mancarea traditionala romaneasca". Si din ciulamaua cu pui si ciuperci de conserva si cu ceva-care-ar-fi-trebuit-sa-semene-cu-smantana am mai mancat cate ceva. Nu de alta, insa pe acelea nu ai cum sa le faci sa fie de nemancat decat daca chiar ti-ai pune mintea serios la contributie. In putine cuvinte spus, mancarea a fost lamentabila La Doi Lei - asa cum e la cele mai multe restaurante bucurestene "cu specific traditional romanesc", de altfel. Nu ca ar fi fost prea mare surpriza, deci...Cu toate acestea, am vazut clienti destui La Doi Lei. Oameni veseli, in grupuri, cu familie si copii. Si singura scuza a celor care isi hraneau plozii cu asa ceva trebuie sa fi fost vreo pierdere brusca si temporara a uzului ratiunii, pentru ca mi-e greu sa cred ca un om normal la cap ar putea sa se razbune pe niste biete fapturi in felul acesta, si cu atat mai mult pe propriile lor odrasle.
Insa partea frumoasa de La Doi Lei, pe langa amenajarea si decorurile foarte potrivite unui astfel de loc, au fost cele doua chelnerite care au avut grija de noi, cele din poza. Au fost absolut adorabile, si cu totii, cei de la masa, am fost de acord ca ne-au facut cea mai placuta sedere la un restaurant din memoria colectiva activa.
Si asta in situatia in care am mancat cum am scris mai sus si am plecat aproape flamanzi de La Doi Lei. Si pentru niste oameni pretentiosi si carcotasi ca noi nu e putin lucru...
Preturile de La Doi Lei ar fi fost normale si rezonabile, poate, daca mancarea ar fi fost ceea ce ar fi trebuit sa fie. Insa asa ai senzatia ca platesti mai mult decat face, chiar daca portiile sunt destul de mari.
Asadar, La Doi Lei e un restaurant bucurestean "cu specific traditional romanesc" tipic, la fel ca toate celelalte care au ales varianta cu munca putina a luatului de produse si semipreparate proaste de la supermarket. Puteti merge La Doi Lei pentru mamaliga, usturoi, muraturi, paine, chiar ceva placinte si alte deserturi, insa nu pentru a manca serios. Pacat de locul acela frumos, de atmosfera si de chelneritele inimoase...
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
