Anul acesta imi programasem sa revin pe Transalpina la inceputul lunii mai, de fapt chiar in weekend-ul trecut (5-6 mai). Iarna severa a lasat insa soseaua acoperita cu cantitati enorme de zapada pe portiunile de maxima altitudine (peste 2000-2100m), astfel ca deschiderea oficiala a drumului, anuntata anul trecut pe 15 aprilie 2012, s-a mutat pe 15 mai. Eu unul insa n-am renuntat sa sper, asa ca am plecat vineri seara (4 mai) spre statiunea Ranca, cu gandul sa-mi incerc norocul de a traversa soseaua Transalpina, sau macar sa ajung cat mai sus posibil.

Desigur, am avut si planuri de rezerva in zona: Pestera Bolii (Petrosani), Castelul Huniazilor (Hunedoara) si ruinele celor doua cetati Sarmizegetusa (cea dacica – Regia si cea romana – Ulpia Traiana). Norocul a tinut inca o data cu mine si am reusit sa fac tot ce mi-am propus: si traversarea Transalpinei, si celelalte obiective de pe lista. Ce sa spun, probabil ca zeii serpentinelor ne-au zambit… mie si prietenei Furia Rosie.

De fapt, am fost (poate) primul care a parcurs complet soseaua Transalpina, de la un capat la celalalt (adica 148km), in chiar prima zi in care utilajele au terminat de destupat ultimele dopuri de zapada care blocau traversarea, adica sambata, 5 mai. Mai jos va relatez, inca sub influenta acestei experiente incredibile, detaliile fericitei coincidente. Desi voi presara cele mai reusite poze in textul de mai jos, puteti vedea aici aproape toate fotografiile facute in aceasta plimbare. Dupa cum am spus in ultimele zile prietenilor mei: gata, am deschis Transalpina pe anul asta, acum este randul vostru sa va bucurati de ea!

Citeste si:

Am ajuns in statiunea Ranca vineri noaptea, la 00:30, dupa un drum de 280km din Bucuresti.

Citeste integral despre primul drum pe Transalpina din 2012 pe blogul RazvanPascu.ro.

De asemenea, va recomandam si articolul Cele mai fumoase drumuri: Transfagarasan vs Transalpina. Care va place mai mult?