La editia de anul acesta, ai nostri au incercat sa arate ca pot sa produca si sa vanda afara si altceva decat vinuri dulci si ieftine.
Ca sa ajungi la standul national al Romaniei de la ProWein, strabati ditamai pavilionul, ocupat mai mult de trei sferturi de vinurile italiene. Oferta este imensa, prezentarile sunt care mai de care mai atractive, stacheta de calitate e hat, sus...

Si asta e doar o mica parte a tabloului. Pe 37.000 de metri patrati, mii de producatori din toata lumea isi etaleaza licorile. Germania are peste 700 de expozanti, Italia - vreo 600, Franta - ceva peste 400, Spania, tot cam pe-acolo... Nu lipsesc vinurile si spirtoasele din asa-numita Lume Noua - Chile, Argentina, Africa de Sud, mai nou, Brazilia -, care bat orice concurenta la capitolul calitate-pret, plus noutate.

Tot timpul se intampla ceva: concursuri de degustare, somelieri de top care prezinta „vin si arta culinara“, seminarii de specialitate privind trendurile in domeniu, tombole in scop caritabil, cu premii in tablouri, lansari... Suficient cat sa te apuce durerea de cap: tu, ca producator „din Balcani“, trebuie sa faci eforturi extraordinare pentru a te impune pe aceasta piata atat de vasta si de variata.

Un forum al connaisseur-ilor

ProWein e un forum pentru specialisti, e locul unde exportatorii isi cultiva relatiile cu partenerii. Participantii se straduiesc sa-si consolideze pozitia de pe piata sau sa faca o bresa in multitudinea de oferte.

La targ vii ca sa fii cunoscut si recunoscut. Producatorii isi cheama din timp clientii prezenti si potentiali, se pun la cale contracte, connaisseur-ii se vantura de colo-colo, amusinand noutatile, presa de specialitate constata si trage concluzii menite sa-l ghideze pe consumator in toata aceasta jungla de arome, gusturi, culori si grade alcoolice.

Romania participa cu 22 de expozanti, din care 17 isi arata produsele la standul national, organizat de Ministerul Economiei si Comertului si de Patronatul National al Viei si Vinului. Sub sloganul „Traditie si avangarda“. O alegere potrivita, avand in vedere lipsa de imagine a tarii in ceea ce priveste vinul - spun unii. Altii sunt insa de parere ca, daca la partea cu traditia mai stam cum mai stam, la partea de avangarda inca nu avem ce prezenta.

„Altceva“ de la Est

Pe la standurile Europei de Est se abat mai ales amatorii de „exotisme“ de noutati. Firesc: piata vinului este extrem de dinamica, iar consumatorii sunt permanent dispusi sa incerce altceva. „Altceva“ inseamna bauturi autohtone, cupaje de soiuri pamantene. Dovada sunt desele opriri pe care vizitatorii le fac pentru a degusta Negrul de Dragasani de la Agricola Stirbey, vinurile de Cotnari sau Feteasca Neagra de la Vinterra. Dovada este steluta de apreciere - 14 puncte din 20 posibile - pe care Crama Telna a luat-o pentru Muscat Ottonel, la un concurs de degustare la care au participat aproape 500 de vinuri albe din toata lumea. Si Agricola Stirbey a luat steluta pentru Feteasca Regala din 2004.

Trebuie spus ca ambele case merg puternic pe ideea de traditie, de vechime in bransa, pe ideea de „autentic&calitate“. Agricola se lauda cu soiurile cultivate in zona Dragasani inca din secolul al XVIII-lea; Telna aminteste ca vinurile sale au fost servite la nunta lui Matei Corvin.

Citeste si:

Feteasca Neagra, in top ten-ul nemtesc

Pe piata germana, Romania e cunoscuta ca o tara care exporta cantitate, la preturi mici. Iar la capitolul imagine... „As spune ca nu are deloc imagine“, sustine Hermann Recknagel, specialistul in vin de la GTZ (Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica). Ceea ce s-ar putea remedia printr-un plan strategic general de dezvoltare, prin identificarea unor piete specifice, plus efort in vederea cresterii calitatii.
Faptul ca suntem perceputi ca tara (de vin) dulce nu e, cum s-ar crede, un dezavantaj, explica Basil Zarnoveanu, managing director la Provinum. „Saizeci la suta din cumparatorii germani prefera vinurile dulci si demidulci. Iar pe toate pietele mari principalii cumparatori de vin sunt femeile“. Daca pentru cunoscatori vinul trebuie sa fie sec, pentru consumatorul de rand, spune Zarnoveanu, se potriveste expresia americana: the wine should be dry as long as it’s sweet (vinul trebuie sa fie sec, atata timp cat e dulce - n.n.).

Asta nu inseamna insa ca trebuie sa ramanem aici. „E nevoie sa iesim mai mult cu soiuri tipic romanesti. Feteasca Neagra e in top ten in Germania, e deja un brand pentru Romania. Efortul nostru este sa aratam ca putem produce si alt tip de vin, pentru un alt tip de consumator si de piata. Incercam o alta pozitionare, chiar daca reticenta e foarte mare“.

Institutul vinului, in varianta mioritica

Ce poate face Romania pentru a-si castiga un loc pe piata? „Industria din domeniu, producatorii ar trebui sa contribuie la un fond al vinului, ca in Germania. Dupa modelul nemtesc, sa existe si la noi un institut al vinului care sa gestioneze acest fond: pentru marketing, pentru promovarea generica a vinului autohton. In noua lege a viei si vinului sunt preva-zute aceste lucruri. Mai trebuie facut un branding de ramura, sunt discutii in acest sens cu Agentia pentru Strategii Guvernamentale“, afirma Zarnoveanu.

Producatorii nostri ar trebui sa-si identifice pietele-tinta, mai crede Zarnoveanu. „Spre exemplu, se pre-vede ca, din 2008, SUA vor deveni prima piata de vin din lume. In toata lumea, industria incearca sa se reorganizeze. In ultimii ani, s-au produs schimbari mari, piata e in continua prefacere“.

Fara un efort comun, romanii nu vor reusi sa iasa din conul de umbra. „Acum, in preajma aderarii la Uniune, Romania trece printr-un moment extrem de greu cu viticultura. Nu stim cum va fi anul acesta, dar, pentru prima oara in istoria vinului romanesc, e posibil ca importurile sa fie mai mari ca exporturile“.

Potentialul care este

In materie de promovare si imagine, retete pentru Romania sunt cu duiumul. E insa suficient sa tragi cu ochiul la standurile vecinilor din Est ca sa-ti dai seama ca incercam sa prindem trenul pe ultima suta de metri. Vinuri cu personalitate, prezentate in stransa legatura cu traditii, cultura, turism si gastronomie locala - cu asta se prezinta pe piata vecinii din Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova. Producatorii lor au deja notorietate, credibilitate si contracte ferme in Vest.
In ultima zi a targului, o revista germana a organizat o degustare de vinuri romanesti. Au fost apreciate produsele celor de la Recas, Vanju Mare, Vinterra. Specialistii lor ne incurajeaza: avem potential. Tot e ceva.