O replica memorabila din Arizona Dream, filmul care i-a consacrat pe Goran Bregovic si pe Emir Kusturica, spunea ca slujba e ca o palarie: daca o ai pe cap, poti sa mergi pe strada si fara pantaloni, fara sa-ti fie rusine de izmenele tale.
Stetson, vacarii-eroi
Benzile desenate, filmele cu cowboy si indieni, toate amanuntele care au tesut legende in jurul americanilor in anii 50-60 au adus in prim-plan si un accesoriu care, mai tarziu, a devenit simbol al virilitatii si darzeniei: palaria vacarului.
Initial, John B. Stetson, al carui nume a devenit legenda printre palarierii din intreaga lume, nu avea alta intentie decat sa le ofere fermierilor americani un instrument util. Cu palariile sale, din piele sau din fetru, se puteau transmite semnale la distanta, se aprindea focul, se scotea apa din rauri sau se imboldea un cal lenes. Astazi, desi inca pot servi acelor scopuri, majoritatea palariilor de cowboy fac parte din lumea modei. Drapelul orasului Calgary, din Alberta, cuprinde si o astfel de palarie, pentru a le aduce aminte locuitorilor de stramosii fondatori.
Forma palariilor Stetson variaza de la o regiune la alta. Printre vacarii americani circula o vorba: daca vrei sa stii de unde vine un cowboy, nu trebuie decat sa te uiti la croiala palariei lui.
Insa de la prima sa palarie, care purta numele de Stapanul campiilor, vanduta in 1865, si pana in 1886, la consacrarea nationala a fabricii sale (cea mai mare din tara si singura complet automatizata), John Stetson a creat nenumarate modele. Tot Stetson a inventat modelul de palarie purtat si astazi de politia calare din Canada, acele sombrero adaptate pentru viata in Nord. Si tot el a croit palariile utilizate pana azi de cavaleria SUA.
Povestea spune ca Stetson a creat prima palarie in timpul unei partide prelungite de vanatoare, cand a incercat sa le demonstreze companionilor ca te poti proteja de frig, de vant sau de soare, chiar daca nu stii sa tesi sau sa impletesti. Din perii adunati de pe blanurile animalelor vanate, el si-a presat cateva bucati de fetru, pe care le-a transformat intr-o palarie. Purtata initial in gluma, palaria si-a dovedit capacitatea de a proteja de soare si de apa. In plus, avand o coroana inalta, pastra impermeabil si un strat de aer cald deasupra capului. Se spune ca Stetson s-a indragostit intr-atat de acea palarie, incat a transformat-o din gluma in industrie.
Borsalino
Giuseppe Borsalino (1834-1900) era un mic afacerist italian, specializat in comertul cu blanuri de iepure importate din Belgia. In excursiile prin Franta si Italia, s-a convins ca mica sa afacere ar fi avut mai multi sorti de izbanda daca ar face tranzitia spre produse finite. In speta, spre palarii. Modelul fedora era la acea vreme primul pas spre renuntarea la desuetele meloane si jobenuri. Astazi, calitatea neschimbata a produselor Borsalino face ca putina lume sa mai stie ca, de fapt, palariile de acel tip se numesc fedora; numele manufacturierului a avut un destin similar cu al companiei Xerox.
Din pacate, fiul lui Giuseppe, Teresio, a cazut prada uitarii tocmai cand modelele sale de palarii erau purtate de jumatate din locuitorii urbani ai Americii. In 1940, compania are un varf de recunoastere, dar incepe sa scada abrupt, desi din ce in ce mai multe personaje din lumea filmului adoptau moda fedorei. Un mic reviriment este resimtit in 1970, la lansarea filmului Borsalino, cu un Alain Delon in plina voga, insa afacerea se intoarce curand la nivelul de business de familie.
Abia in 1986, cand se deschide muzeul palariilor din Alessandria, o data cu inaugurarea Universitatii din localitate, producatorul celor mai notorii palarii europene din intreg secolul isi reia locul (binemeritat) in randul creatorilor de stil. Indiana Jones, James Bond (intruchipat de Sean Connery si George Lazenby), Superman (1978, sub chipul lui Clark Kent), Frank Sinatra, Bob Dylan, The Blues Brothers, dar si Run DMC, Testoasele Ninja sau punkerii de la Rancid, de Niro, Al Pacino si alti actori care au avut vreo legatura cu filmele despre italienii din SUA sunt doar o infima parte a vedetelor care au facut din fedora si, implicit, din Borsalino un accesoriu nemuritor.
Melon sau joben?
Gambeta si tilindrul incercau, la inceputul anilor 1900, sa puna o distanta intre cei cu venituri rezonabile si saracime. A avea capul acoperit era un semn de bun-gust si de stabilitate financiara. Chiar daca incepeau deja sa devina un simbol al epocii apuse, insistenta cu care burghezii se afisau purtandu-le a constituit o punte catre modernitate.
Cele doua modele au supravietuit si intra azi in categoria obligatiilor, atunci cand vine vorba despre petreceri rafinate si standarde sociale de varf, dar redevin actuale si in tendintele postmoderne, ba chiar si ca detasare anarhista fata de sisteme prea rigide (vezi infamul Alex Delarge si gasca sa din Portocala Mecanica - Stanley Kubrik, 1971).
Melon - pepene in franceza si engleza - este tot o denumire populara, melonul avand numele oficial de Bowler.
Modelul a fost inventat de James si George Lock, in 1850, special pentru Thomas Coke, al doilea conte de Leicester of Holkham, si a fost numit initial palaria de fier. Fratii Lock au colaborat in popularizarea modelului cu alti palarieri celebri ai Marii Britanii, fratii Thomas si William Bowler, al caror nume a ramas asociat cu accesoriul respectiv.
Cei din urma au marsat pe ideea de intermediere intre formalismul jobenului si moliciunea palariilor de fetru populare. A intrat in istorie fiind purtat de Stan si Bran (Stan Laurel si Oliver Hardy), Charlie Chaplin, dar si Mussolini sau personajele suprarealistului Magritte si cele din celebra Asteptandu-l pe Godot, a lui Samuel Beckett.
Despre joben se stie, absolut gresit, ca ar fi fost inventat de Jobin, insa acesta nu era decat un mic palarier francez, ajuns in Bucuresti. Primul top hat a fost creat in 1797, de catre John Hetherington, insa modelul nu a devenit popular pana in 1820, cand a patruns adanc in moda aristocratilor, fiind purtat inclusiv la instalarea presedintilor americani. De atunci si pana la Nixon inclusiv, toti presedintii care au depus juramantul la Capitoliu au purtat joben, din fetru sau din matase. In Romania, moda a trecut rapid, fiind sacrificata in favoarea sportivului melon.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
