Spre deosebire de alte lunch-uri organizate de wall-street.ro, Croitoru ne-a oferit doua variante in privinta restaurantului. Daca in ziua respectiva de luni ar fi plouat, trebuia sa luam pranzul la restaurantul Argentine din mall-ul din Baneasa, insa vremea frumoasa ne-a dus catre umbra terasei de la restaurantul Piccolo Mondo, de langa Piata 1 Mai din Capitala.

Doua alegeri oarecum divergente din punct de vedere al bucatariei si specialitatilor, un steakhouse si un restaurant libanez, ambele printre cele mai bune din Bucuresti.

Impins de curiozitate, am inceput discutia despre restaurantul ales, cu intentia de a afla ce mancare prefera un economist ce a studiat in strainatate in Marea Britanie, Austria si Statele Unite, unde a stat chiar patru ani la biroul FMI din Washington.

Dupa o cariera ce l-a plimbat prin multe colturi ale lumii, Lucian Croitoru a devenit un bun cunoscator al bucatariilor internationale.

“Dupa ce am stat 4 ani la Washington, am incercat toate mancarurile posibile. Imi plac multe preparate, din pacate am constatat cu aceasta ocazie ca bucataria noastra romaneasca nu este chiar romaneasca, este foarte mult imprumutata de la turci", spune cu regret Croitoru.

El povesteste ca, la biroul FMI din Washington, se obisnuia sa fie sarbatorita ziua de nastere a fiecarui coleg, timp de 30 de minute, prilej foarte bun de a incepe discutii si dezbateri despre specificul gastronomic al fiecarei tari.

"Am constatat ca sarbii, croatii, bulgarii vorbeau de aceeasi mancare ca noi si o declarau a lor. Daca ar fi sa imi pun capul pe taietor pentru ce este romanesc, nu stiu nimic altceva in afara de mici, desi nici de mici nu sunt prea sigur. De fapt, noi am imprumutat mancarea de la turci si observam acest lucru pentru ca foarte multe denumiri sunt aceleasi ca in bulgara, desi limba noastra este latina, iar bulgara este slava", atrage atentia economistul.

El recunoaste ca a mancat la Washington aproape orice tip de mancare, de la mancarea africana, care este servita cu mana, pana la mancarea afgana sau mai cunoscutele bucatarii tailandeze si vietnameze.

Insa, el recunoaste ca mancarea japoneza este numarul unu in preferinte si un restaurant de sushi ar fi fost o a treia optiune pentru acest pranz.

Acum, insa, Croitoru a ales mancarea libaneza, bucatarie care pune foarte mult accent pe legume si carnea de miel, o carne mai putin "digerata" de catre romani, desi la nivel international este foarte populara.

"Daca ar fi sa aleg o mancare preferata, ar fi cea japoneza, dar mancare este intotdeauna si atmosfera si prieteni si de aceea unul dintre restaurantele la care merg este acesta (Piccolo Mondo - n.r.)", spune consilierul guvernatorului BNR.

Din bucataria libaneza am ales fiecare cate o supa de linte si am impartit un hummus cu muguri de pin, o mancare de bame cu rosii, o portie de Baba Kanouj (salata de vinete cu pasta de susan), branza Halumi prajita, un taboule si o salata Arak. Dupa cum se vede am evitat amandoi carnea. De fapt, Croitoru recunoaste ca de peste 15 ani nu mai mananca carne de porc, dar serveste cu placere un muschi de vita bine facut, pui sau preparate de miel.

Drumul de la cibernetica la BNR, via presa

Probabil cea mai arzatoare curiozitate inaintea acestui pranz a fost sa aflu povestea unui economist de top si traseul care l-a condus in functia de consilier al guvernatorului bancii centrale a Romaniei, o pozitie care in alte economii se bucura de mai multa apreciere.

Stiam de pe urma documentarii facute ca specialistul din BNR a absolvit Cibernetica, in 1982, de fapt, dupa cum se numea pe vremea regimului comunist, Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica din cadrul ASE, iar in 1995 a devenit doctor in economie.

Insa, dupa cum a povestit Lucian Croitoru, pe vremea aceea facultatea "scotea" mai mult ingineri care ajungeau sa opereze si sa lucreze cu calculatoarele. De fapt, tanarul pasionat de economie din Otopeni a ales aceasta facultate cu gandul ca va construi roboti.

O buna parte din materia de atunci insemna lucrul cu calculatorul si partea de hardware. Pe langa cursuri tehnice se facea bineinteles si teorie economica, economie politica, teoria controlului, adica ariile care au dus la dezvoltarea incredibila a teoriei economice.

"Separarea mea fata de acel vis cu robotii s-a produs cand am intrat in camera calculatorului, un FC1024, calculator romanesc denumit Felix. La acea vreme 1MB era capacitatea calculatorului cel mai performant de la ASE. Vazand acea camera, mi-am dat seama ca nu era de mine acest domeniu. Imi placea economia si inca din scoala incepusem sa imi adun carti. Datorita acelei camere, cu acel ingrozitor calculator, am avut revelatia ca nu pot sa raman asa. Am fost foarte aproape sa devin inginer IT, pentru ca asta scotea facultatea in final, desi era facultate de economie", isi aduce aminte Croitoru.

Dupa terminarea facutatii, tanarul economist sau inginer IT, a avut repartitie dubla, doi ani intr-o unitate de productie si a doua repartitie la alegere intre cercetare si invatamant.

"Eu am ales acest institut de microeconomie (Institutul de Economia Industriei - n.r.), dupa care am inceput sa cresc. Fiind intr-un institut de cercetari si pentru ca studiam o economie planificata, falsa, noi, tinerii de atunci, citeam ce faceau altii si doar discutam intre noi. Aveam o biblioteca si acum imi dau seama in retrospective ca era destul de bine dotata. Aveam chiar si carti de Milton Friedman (libertarian ale carui teorii erau diametral opuse cu cele ale regimurilor cu economie planificata - n.r.), precizeaza Croitoru.

El recunoaste ca nu a mentionat acest institut in CV, ceea ce i-a atras critici la momentul nominalizarii ca prim-ministru, pentru ca nu ar fi avut experienta de conducere. Croitoru a fost director adjunct si secretar stiintific al Institutului timp de 8 ani, avand practic in subordine circa 65 de oameni.

De acest institut se leaga si povestea care l-a adus in functia de consilier al guvernatorului Mugur Isarescu.

"Eu, Daianu, Ciumara si Isarescu am fost colegi in acest Institut. Eu am fost la Institutul de Economia Industriei, Daianu la Economia Socialista, iar Isarescu era la Economie Mondiala", mentioneaza Croitoru.

Si asa a inceput povestea care l-a propulsat in cele mai inalte sfere ale economiei. Consilierul guvernatorului BNR isi aduce aminte cum a fost rugat in decembrie 1997, dupa o intalnire spontana pe strada cu Daniel Danianu, sa devina consilierului lui, pentru ca urma sa devina ministru de Finante. Timp de un an a fost consilierul principal al ministrului de Finante, dar in toamna lui 1998, a plecat, din solidaritate, pentru ca Daianu a fost demis.

Aceasta nu fusese insa prima relatie a sa cu Guvernul, intrucat in perioada 1991 - 1995 a fost expert in Departamentul pentru Reforma Economica al Guvernului Romaniei, dar "niciodata nu am fost angajat full-time la Guvern, cu carte de munca cum zic romanii".

Imediat dupa demisia din Guvern, Mugur Isarescu l-a invitat sa ii fie consilier la Banca Nationala si, de atunci, cu o intreurupere de 4 ani pentru stagiul de la FMI (2003 - 2007) a ramas unul dintre consilierii cei mai apropiati ai guvernatorului.

Desi cea mai mare parte a carierei si-a petrecut-o in jurul sferelor de putere, in economie si politica, este mai putin stiu ca Lucian Croitoru a lucrat pentru o scurta perioada de timp si in sectorul privat, chiar in presa.

Citeste si:

"Am fost in sectorul privat odata. In aprilie 1995, cand mi-am dat demisia de la Guvern (Departamentul pentru Reforma Economica - n.r.), m-am mutat pentru o scurta perioada in presa. Am fost la o televiziune, denumita Amerom, care ulterior a ajuns Prima Tv. Am realizat acolo un talk-show economic: chemam diversi oameni importanti din zona financiara, Misu Negritoiu, Dan Pascariu, Cristian Parvan. Insa televiziunea aceea avea ca obiectiv mutarea spre entertainment si am simtit ca nu este locul meu acolo. De acolo m-am intors la Institut si dupa cum am povestit m-am intalnit in '97 cu Daianu", povesteste Croitoru.

Intrebat daca a fost tentat sa inceapa si o afacere pe cont propriu, Croitoru recunoaste ca nu a avut o astfel de tentatie, din cauza preocuparilor pentru scris.

"Pe vremea lui Ceausescu nu aveai ce sa studiezi, asa ca eu si cu Bogdan Teodoriu (fost ministru al cercetarii si tehnologiei in Guvernul Ciorbea - n.r.) ne apucasem sa studiem filozofie, epistemologie. Perioada de atunci s-a reflectat in mine si am avut dorinta asta de a scrie si cerceta. Dar nu exclud antreprenoriatul la un moment dat", afirma Lucian Croitoru.

De fapt nu exclude nici politica, dar "deocamdata simt ca nu este pentru mine".

In prezent, Croitoru se concentreaza pe job-ul de consilier al guvernatorului, un rol care ii ocupa tot timpul dar de care nu se plange, intrucat ii face placere sa fie mereu informat si chiar isi petrece si weekend-urile scriind carti sau documentandu-se despre cele mai recente studii si analize de politica monetara.

El a avut ocazia in urma cu doi ani sa aleaga cariera de bancher de investitii, dupa ce i-a fost propusa functia de vicepresedinte al Bancii Europene de Investitii (BEI), insa a refuzat oferta pentru a se dedica in continuare politicii monetare.

"Am declarat de mai multe ori ca sunt interesat de cariera de bancher central, in sensul profund al definitiei: un bun cunoscator al practicii si un bun cunoscator al teoriei. De cativa ani, politica monetara, care este principala mea preocupare, traverseaza o perioada noua si sufera transformari care vor intra in cartile de economie. Oportunitatea de a merge la BEI ca vicepresedinte a venit exact in aceasta perioada. Nu puteam sa imi mut interesul de la politica monetara exact in aceasta perioada pentru a merge intr-o institutie asezata, care functioneaza foarte bine. Pentru astfel de functii este timp mai tarziu. Au trecut aproape 2 ani de cand am luat acea decizie si stiu ca am facut bine", subliniaza Croitoru.

Tinand cont ca guvernatorul Mugur Isarescu este administrator si, in acelasi timp, nevoit sa participe la fel si fel de evenimente, timpul sau este foarte limitat dar trebuie sa fie mereu informat despre reformele ce au loc in domeniul politicii monetare. Si aici intervine rolul consilierului Lucian Croitoru.

"Exista in Banca Nationala o directie de politica monetara care il tine la curent pe guvernator cu tot ce se intampla din punct de vedere administrativ si practic. Ei pregatesc diferite documente catre guvernator si catre consiliul de administratie. Eu vad aceste material si imi spun parerea asupra lor", sustine Croitoru, care subliniaza ca face o munca combinata de research si administratie, "asa cum fac toti consilierii bancherilor centrali din lume".

"La mine este un job mai mult decat full time, pentru ca mi-am folosit si weekend-urile pentru a scrie carti si a ma informa pe subiecte de politica monetara", a mai spus consilierul guvernatorului.

Oricat de plictisitoare ar parea politica monetara, pranzul cu Lucian Croitoru m-a convins ca aceasta este jumatate arta. Desi este o stiinta, in masura in care reuseste sa se conduca dupa reguli bine definite, in perioadele in care bancherul central se confrunta cu lucruri noi, crize care nu mai seamana cu precedenta, intervine experienta, judecata si inspiratia. Si atunci, politica monetara este mai aproape de arta.

Din pacate, Croitoru spune cu regret ca noi oamenii nu invatam de obicei lectiile crizei. "Acest sindrom al lui <this time is different> (dupa cartea lui Kenneth Rogoff si Carmen Reinhart - n.r.) nu va disparea.

"Eu cred si am si scris intr-o carte (Sfarsitul reglementarii si ultimul reglementator - n.r.) ca o criza este inevitabila si acest lucru se intampla pentru ca tine de natura umana, intrucat comportamentele generate de noi depind de perceptii. Oamenii nu stau sa calculeze matematic probabilitatile. Ei estimeaza pe baza experientei, a tehnicilor euristice. Si atunci cand apare credinta ca ceva merge bine, vor merge pe acel drum. In mod cert va reaparea aceasta credinta, chiar daca in mod diferit", este de parere Lucian Croitoru.

NOTA DE PLATA:

Supa linte (2 portii) - 35 lei

Homos Beirut - 15,5 lei

Baba Kanouj Turk - 18 lei

Bamia - 15 lei

Halumi prajita - 26 lei

Paine - 5,5 lei

Taboule - 17 lei

Salata Arak - 19 lei

Apa plata (2 sticle) - 13,80 lei

Fresh portocale - 13 lei

Expresso fara cofeina - 9,50 lei

Total - 187,30 lei

@Wall-Street Lunch este un feature editorial deja traditional: interviuri inedite acordate jurnalistilor nostri de catre cei mai reprezentativi oameni din businessul romanesc, intr-un cadru informal si relaxat.