Una dintre prevederile pe care cineastii romani cer sa fie eliminata este aceea potrivit careia "o cota-parte de 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic se face venit la bugetele locale ale judetelor, cu destinatia finantarii proiectelor de reabilitare, dotare, modernizare a salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, precum si pentru construirea de noi cinematografe".

Mai mult, cineastii romani nu sustin articolul din proiectul Legii descentralizarii care propune ca "un numar de peste 180 de sali de cinematograf aflate in domeniul public al statului si in administrarea RADEF «Romania-Film» sa treaca «in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz, si in administrarea autoritatilor administratiei publice locale»".

Scrisoarea prevede si "contextul in care apare proiectul de act normativ". "Cinematografia romana este subfinantata cronic, in conditiile in care este domeniul care contribuie de ani de zile cu succes la construirea unei imagini pozitive a Romaniei in lume. Filmele romanesti au obtinut, in doar sapte ani, cele mai importante premii europene de film - Palme d'Or (Cannes), Ursul de Aur (Berlin), Academia Europeana de Film (Oscarul european), iar acum filmul «Pozitia copilului» concureaza cu sanse pentru o nominalizare la Oscar. In aceiasi sapte ani, Fondul Cinematografic (instituit prin OUG 67/2007) s-a diminuat de la 40.000.000 lei (2007) la 25.000.000 lei in 2012, in conditiile in care alocatia bugetara la fond este zero lei. Cinematografia romana este singura din Europa care nu primeste niciun ban de la buget pentru productia si distributia de filme", se arata in document.

De asemenea, potrivit sursei citate, "un studiu recent (2012) al Observatorului European al Audiovizualului arata ca, intre sursele de finantare ale fondurilor de film din Europa, 37% sunt fonduri provenite de la buget, iar 17% sunt fonduri provenind de la autoritati locale si regionale". Astfel, "diminuarea considerabila a sumelor existente in Fondul Cinematografic al CNC, din care se cofinanteaza productia si distributia de filme romanesti sau programele de educatie si cultura cinematografica, nu are nicio legatura logica cu succesele de prim-plan, repetate, ale cinematografiei romane pe plan international. Acest moment de gratie implica gasirea unor surse suplimentare de finantare pentru filmul romanesc, cel mai competitiv produs cultural al tarii din ultimii ani, nicidecum transferul a 50% din fond catre autoritati locale".

Pe de alta parte, "din 2008, prin aplicarea prevederilor Legii 303/2008, RADEF Romania Film a predat catre autoritatile administratiei publice locale un numar de 107 cinematografe, care - in prezent -, cu exceptia a trei cinematografe, nu mai functioneaza potrivit destinatiei initiale. Autoritatile locale au ignorat insa obligatiile legale ce le reveneau conform art. II pct 6 din Legea nr. 303/2008, respectiv «pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultura, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure, pentru o perioada de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesara, difuzare de film cinematografic». In prezent, exista doar 37 de cinematografe apartinand RADEF Romania Film in care se desfasoara proiectie curenta de film, existand un risc iminent ca filmele romanesti, realizate cu sprijin financiar din Fondul Cinematografic, potrivit legii, sa nu aiba unde sa fie difuzate si sa nu fie vizionate de publicul de pe tot cuprinsul tarii noastre. Filmele romanesti patrund cu mare greutate la multiplexuri din cauza programarii de filme americane, multe orase mari din tara (Iasi, Timisoara, Sibiu, Galati) neavand niciun acces la filmele romanesti noi. Lipseste cu desavarsire o retea nationala de cinematografe digitalizate care sa difuzeze cu preponderenta film romanesc si european".

Astfel, in acest context, cineastii amintesc faptul ca, "in capitolul dedicat Culturii din Programul de Guvernare, intre directiile de actiune se regaseste si «sustinerea industriei cinematografice romanesti, pentru a-si intari competitivitatea pe plan international". "Aplicarea articolelor - in forma lor actuala - din actualul Proiect de Lege privind descentralizarea va duce la diminuarea drastica a Fondului Cinematografic, asadar a resurselor pentru producerea filmului romanesc si la disparitia salilor de cinema, in concluzie industria cinematografica romaneasca nu va fi sustinuta in niciun fel, masurile propuse intrand in contradictie flagranta cu masurile propuse in Programul de Guvernare".

Cineastii au inaintat in scrisoarea citata si o serie de propuneri privind Fondul Cinematografic si salile de cinema, precum "pastrarea intacta a Fondului Cinematografic al CNC si eliminarea oricaror propuneri de micsorare a fondului prin diferite masuri care vizeaza fie diminuarea unor contributii la fond, fie transferuri de sume catre autoritati locale; trecerea in administrarea Ministerului Culturii sau a Centrului National al Cinematografiei (din domeniul public sau privat al statului, dupa caz) a acelor cinematografe care sunt inca functionale, modernizate sau cu potential de a fi digitalizate.

Cinematografia romana va putea astfel conta pe o retea de 26 cinematografe care va putea difuza film romanesc si european si care va putea fi administrata si manageriata in mod coerent".

Acestia afirma ca in acest mod se va evita posibilitatea ca autoritatile administrativ publice locale sa schimbe destinatia actualelor cinematografe sau sa treaca la inchiderea sau convertirea respectivelor spatii. De asemenea, "prin parteneriate public-privat, Ministerul Culturii (sau CNC) va putea incheia contracte cu diferiti operatori culturali independenti care vor putea gestiona operarea cinematografelor mai sus-mentionate si care vor putea aplica la fonduri structurale pentru modernizarea si digitalizarea salilor".

"In consecinta, va rugam sa dispuneti modificarea proiectului de act normativ in sensul celor mentionate la inceputul scrisorii. Consideram ca, in momentul actual, succesele cinematografiei romane in lume impun regandirea felului in care se pot dezvolta infrastructura si institutiile cinematografiei romane, gasirea unor noi surse de finantare pentru filmul romanesc, nicidecum diminuarea dramatica a Fondului Cinematografic sau trecerea salilor de cinematograf functionale sub autoritatea administratiilor locale, care nu au nicio competenta in ce priveste activitatea de exploatare cinematografica".

Scrisoarea este semnata de regizorii Lucian Pintilie, Adrian Sitaru, Cristi Puiu, Calin Netzer, Corneliu Porumboiu, Florin Serban, Radu Muntean, Radu Jude, Stere Gulea, Nae Caranfil, Alexandru Solomon, Tudor Giurgiu, Radu Gabrea, Adina Pintilie, Nicolae Margineanu, Catalin Mitulescu, Florin Iepan, Marian Crisan, Gabriel Achim, Tudor Cristian Jurgiu, Iulia Rugina, Eva Pervolovici, Doru Nitescu si Nicolae Margineanu. De asemenea, au semnat producatorii Oana Giurgiu, Ada Solomon, Velvet Moraru, Anca Puiu, Gabriela Suciu, Daniel Mitulescu, Marcian Lazar, Dan Burlac, Monica Lazurean Gorgan, directorul de imagine Vivi Dragan Vasile, scenaristii Razvan Radulescu, Alexandru Baciu si directorii de festival Mihai Chirilov, Corina Suteu si Csilla Kato. Scrisoarea este sustinuta si de actorii Adrian Titieni, Monica Birladeanu, Vlad Ivanov, Andi Vasluianu, pictorul de costume Svetlana Mihailescu, directorul de fotografie Florin Mihailescu.

Citeste si:

Intrebat care ar fi impactul asupra cinematografiei avand in vedere o mutare a cinematografelor in subordinea primariilor, regizorul Cristi Puiu a declarat, miercuri, pentru Mediafax: "Este foarte greu de zis, pentru ca la CNC (Centrul National al Cinematografiei, n.r) este o degringolada acum, e degringolada in Ministerul Culturii in ceea ce priveste cinematografia si se iau decizii anapoda, asa, dupa ureche. Noi incercam sa facem de asa maniera incat sa aliniem cinematografia romana la cinematografia europeana si de aceea am propus premierului francez, l-am rugat sa ne ajute si sa ne puna in legatura cu institutia similara din Franta a CNC-ului (s-a semnat un acord de cooperare intre CNC roman si cel francez, n.r). Daca tot am intrat in Europa, am zis ca poate ar fi bine sa invitam si cinematografia in Europa".

"In politica romaneasca exista fel si fel de tendinte si cele mai multe dintre ele nu au nicio legatura cu politica. Reprezinta un soi de rezultante ale frustrarilor, incompetentelor, ne grabim sa ii judecam pe politicieni pentru faptul ca iau decizii gresite, dar ele nu sunt gresite. Ca sa fie gresite, ar trebui ca undeva, la origine sa se afle un minimum de competenta si doar o evaluare gresita sa duca la o decizie gresita, dar, in realitate, la origine, nu se afla niciun fel de competenta si eu vorbesc acum in cunostinta de cauza, pentru ca stiu cum se intampla lucrurile in cinematografia romana", a declarat acesta.

Pe de alta parte, Cristi Puiu a declarat ca directorul Centrului National al Cinematografiei este "pus politic". "Si daca este sa discutam cu acest domn (Mihai Ioan Kogalniceanu, n.r) cinema, cred ca nu este in stare sa articuleze mare lucru si e normal, pentru ca competentele lui sunt altele. Am inteles ca e jurist... si sigur e competent probabil in domeniul lui, doar ca nu are ce cauta in cinematografie", a afirmat acesta.

El a subliniat ca, pentru cineasti, este foarte important ca in fruntea Centrul National al Cinematografiei sa fie o personalitate dublata de un cinefil. "Un om care sa fie deja o personalitate in plan cultural, sa fie cinefil, sa aiba competente manageriale, dar nu se poate una fara alta", a mai declarat Cristi Puiu pentru Mediafax. El a afirmat ca e greu de presupus ca politicienii ar avea interese in ceea ce priveste cinematografia. "Pentru ca cinematografia sa fie interesanta trebuie mai intai sa functioneze, sa aduca un profit, iar noi incercam de ceva vreme incoace sa o facem sa functioneze, (...) am facut-o vizibila, si nu doar cinematografia romana, prin intermediul cinematografiei, Romania, imaginea Romaniei a fost imbunatatita in mod evident, fara ca noi sa ne fi propus asta", a mai adaugat acesta. "Si, pe fondul acesta, deciziile pe care le iau oamenii politici sunt de taiat fonduri, ceea ce a facut si Boc in 2009, cand ne-a invitat pe noi, cativa cineasti la Guvern si ne-a spus ca tara trece prin criza si trebuie sa dam banii pentru o vreme, ca dupa aceea ni-i da inapoi. Noi ce sa zicem? Suntem cineasti romani - bine domnule, daca e criza, taiati pensii, ar fi o cochetarie sa zicem sa nu luati bani si de la noi", a mai spus acesta.

Intrebat daca ar putea exista o discutie cu cei responsabili de Legea descentralizarii, in cazul in care nu va exista un raspuns afirmativ la scrisoarea de protest pe care au semnat-o mai multi cineasti, Cristi Puiu a afirmat: "dialogul este obligatoriu, numai ca disponibilitatea noastra catre dialog nu este dublata de o disponibilitate din partea cealalta". "Exista o mentalitate foarte paguboasa a politicianului roman, cand ajunge la putere, se misca precum voda in loboda si crede ca Romania e tarlaua lui proprie. Asta e nenorocirea", a concluzionat acesta.

Pe de alta parte, producatoarea Ada Solomon a declarat, miercuri, pentru Mediafax, ca asteapta o "reactie" dupa scrisoarea de protest semnata de cineasti, apreciind ca trebuie sa se "inteleaga un pic cat de importanta este cinematografia".

"Ce mi se pare mie ca este de remarcat este ca, pe de o parte, exista declaratii in care se spune ca cinematografia este obiectiv strategic pentru Guvern si, pe de alta, banii de la cinematografie ar fi buni in alta parte. Majoritatea tarilor europene, regiunile, judetele, formele de organizare teritoriala contribuie la productia cinematografica ocupand astfel forte de munca din zona, un soi de publicitate (...), incurajand turismul. (...) Regiunile (din alte tari, n.r.) investesc din bugete locale in cinematografie si nu invers. Nu invers. Din banii care se colecteaza pentru cinematografie sa se duca la bugetele locale", a spus Ada Solomon.

"Aceasta forma publica de a atrage atentia asupra unei erori nu o gandesc ca fiind voita, (...), dar o gasesc profund nepotrivita. Poate ca aceasta forma va atrage atentia si se va intelege mai usor ca este o eroare, pentru ca altfel oamenii sunt ocupati cu lucruri mult mai importante ca cinematografia, cred, si niciodata nu e timp de o dezbatere cu noi", a spus Solomon.

"Paragraful cu darea salilor va ramane, dar paragraful cu taierea din Fondul Cinematografic nu cred ca va ramane, din informatiile mele", a spus Radu Gabrea pentru MEDIAFAX. Privind taierea cu 50% a sumei din Fondul cinematografic, Gabrea a punctat ca aceasta masura ar fi fost catastrofala pentru cinematografia romana. "Era catastrofal si ridicol in acelasi timp, pentru ca banii acestia, tot Fondul nu ajunge decat pentru trei sali, deci banii aceia dusi la sali nu au niciun efect, e zero, iar, la Fond, daca s-a taiat jumatate, s-a terminat cu filmul romanesc", a declarat Gabrea pentru Mediafax.

Pana la difuzarea acestei stiri, directorul Consiliului National al Cinematografiei, Mihai Ioan Kogalniceanu, nu a putut fi contactat.

Fondul cinematografic este administrat de Centrul National al Cinematografiei, rolul sau principal fiind de finantare a proiectelor cinematografice castigatoare ale concursurilor anuale organizate de CNC.