Descifrata de specialisti, piesa muzicala atesta existenta, la acea perioada, a unei teorii muzicale avansate si a unei game de sapte tonuri, anterioare culturii elene.

Daca in prezent ar fi considerata o piesa proasta, potrivit specialistilor, in urma cu aproape 3.500 de ani era, poate, un hit. Reactualizata prin intermediul mijloacelor muzicale moderne, piesa este disponibila publicului, incepand de marti, prin intermediul site-ului Open Culture.
In anii 1950, arheologii francezi au descoperit o serie de placute din argila in situl sirian Ugarit. Datand din secolul al XIV-lea i.e.n., redactate in hurita, in prezent o limba moarta, placutele contineau si partitura unui imn vechi de 3.400 de ani, considerat de specialisti un record.

Citeste si:

Profesorul Anne Draffkorn Kilmer, de la Universitatea din California, a lucrat multi ani pentru a descifra placuta, alaturi de muzicologul belgian Marcelle Duchesne-Guillemin. Desi mult timp s-a crezut ca nu au existat o teorie si o gama muzicala inainte de greci, un studiu din 1963 a aratat ca popoarele din Orientul vechi posedau astfel de cunostinte inainte de eleni. Este vorba de o gama diatonica, cu sapte tonuri, ca cea care sta la baza muzicii occidentale.

In ceea ce priveste piesa descoperita in Siria, daca notele sunt vizibile, nu exista in schimb simboluri ale ritmului, ceea ce lasa o mare marja de interpretare.

Piesa este un imn dedicat lui Nikkal, sotia zeului Lunii, Yarikh, si este acompaniata de un text, in care este vorba de o femeie care se plange ca nu poate deveni mama.