Au facut o schimbare in meniu, l-au facut mai “international” si au restrans sectiunea cu bucatarie romaneasca, din care nu au renuntat la carnaciorii ieftini si fara carne, taiati sa faca floricica la capat, in buna traditie a tuturor restaurantelor comuniste, si la tot felul de alte mancaruri care nu ar mai avea ce sa caute in meniul unui restaurant cu pretentii mari, asa cum e Clubul Snagov. Pe langa “gustarea calda” si altele asemenea, au mai multe feluri din bucataria italiana, unele facute chiar bine si bune la gust. Se vede ca fac eforturi consistente sa depaseasca statutul de restaurant provincial pe care il aveau pana cu ceva timp in urma, si cred ca sunt pe drumul cel bun.

Mesele sunt frumos aranjate, impecabil de curate, suficient de indepartate unele de altele incat sa nu te deranjeze nimeni si nimic. Cat e cald afara toata lumea sta pe terasa imensa, in trepte, pe trei niveluri, foarte bine amenajata. In partea de sus se sta sub niste copaci mari, cateva trepta mai jos e o alta terasa pe mal cu multe plante si spatiu verde, iar pe lac e pontonul despre care ziceam, pe care se poate sta cand nu e rezervat pentru evenimente.

Serviciul a fost bun la Snagov Club, cu un chelner plin de bunavointa si de energie. Nu le-am pus nota maxima aici doar pentru ca sunt foarte lenti la Snagov Club, ne-au tinut nepermis de mult tintuiti in scaune, cu ochii pe lac si cu farfuriile goale. Si nu cred ca din cauza celor de la bucatarie, ci, banuiesc eu, din cauza stupidului obicei pe care il au cei mai multi chelneri din Bucuresti de a da comanda la bucatarie pentru al doilea fel doar in momentul in care ti-au luat farfuriile de la primul din fata.

Citeste si:

Preturile sunt destul de neregulate la Snagov Club, foarte rezonabile la cateva feluri si foarte mari la altele, mai ales ca la cele cu mancare mai buna portiile sunt mici si nu au nici amuze bouche. Noi am luat o supa crema de ciuperci, bunicica; apoi, nelipsita gustare calda cu carnaciorii cu floricica, ficatei inveliti in sunca, ciupercuta, evident, si cascavalul pane de la magazin, care nu a fost, totusi, atat de proasta ca la alte restaurante; un fel vegetarian, cu vinete, fara gust, apoi “gustarea amiralului” cu ceva delicatese minuscule (somon, oua de prepelita, un jeleu de ceva, o rulada), destul de buna, aceasta, si un pui cu smantana si mamaliga, la recomandarea chelnerului, banal si fara gust, de asemenea. Si nici salata cu piept de rata nu a fost buna, facuta la repezeala si fara nicio urma de imaginatie. Am platit 250 de lei pe toate acestea. Daca am fi luat si o sticla cu vin bun si desert, am fi lasat vreo 400 de lei pentru doua persoane care nu si-ar fi amintit pana seara ce au mancat la pranz la Snagov Club daca nu s-ar fi uitat pe notite.

Clubul Snagov e unul dintre cele mai frumoase locuri ale jurului Bucurestiului, fara indoiala, cu un complex de agrement bine amenajat, cu un mic hotel, piscina, parc, lacu cu ponton si restaurant. E un restaurant pentru nunti, petreceri, evenimente fastuoase de tot felul, cred ca au acolo tot ce le trebuie pentru a face fata oricarei pretentii. Si ca restaurant de om infometat, in trecere sau fara pretentii, merge. Insa nu e un restaurant de lux, desi preturile anticipeaza deja acest target. Cred ca abia acum au inceput sa se gandeasca serios sa faca si altceva in afara de nunti si cumetrii cu restaurantul acela, e pacat de frumusetea locului si de spatiul irosite. Sunt pe calea cea buna, insa abia la inceput. Speram sa gaseasca o formula de succes si sa le reuseasca, merita dupa toata investitia aceea enorma facuta acolo.