Cand vorbesti despre multitasking iei in considerare de fapt abilitatea de a acorda atentie unui lucru. Multitasking-ul are la baza anumite functii din creier care controleaza alte procese cognitive si care determina cum, cand si in ce fel o sarcina este dusa la capat. Multitasking-ul presupune doua etape si anume: decizia de a face un lucru in locul altuia si trecerea de la regulile unei sarcini la cele ale altei sarcini. De unde vine aceasta nevoie de a apela la multitasking? De multe ori nu ai destul timp sa le faci pe toate asa ca ai tendinta de a face mai multe lucruri, crezand ca astfel iti poti rezolva simplu si repede problemele.

Multitasking-ul si mitul eficientei

Conform specialistilor in domeniu, performanta anumitor sarcini este afectata de obiceiul de multitasking pe care ti l-ai format si cu care probabil te mandresti. In trecut multi oameni credeau ca multitasking-ul contribuie la productivitatea lucruilor pe care le fac deoarece astfel isi termina mai repede treaba. Cu toate acestea, cercetatorii sustin ca in cazul in care esti bombardat de mai multe informatii nu te poti concetra la fel de bine ca cel care se axeaza pe o singura sarcina.

Daca faci lucruri simple precum impaturitul hainelor in timp ce te uiti la televizor, multitasking-ul nu are un efect negativ atat de mare insa in momentele cand este vorba despre siguranta ta si despre performanta ta, aceasta te poate pune in pericol. Studii facute de catre specialistii din cadrul Universitatii Sussex pun in lumina faptul ca chiar si aceste simple obiceiuri iti afecteaza creierul contribuind la deteriorarea lui. Cei care apeleaza la multitasking au o densitate a creierului mult mai mica in cortexul cingular posterior, o zona care este responsabila pentru controlul cognitiv si emotional.

Sofer

Citeste si:

Foto: Sofer, Shutterstock

Un studiu facut de cercetatorii de la Stanford arata ca cei care de obicei se concentreaza pe un lucru sunt mult mai buni la multitasking decat cei care au tendinta de a apela la multitasking pentru a-si rezolva treaba. Cei din urma s-au dovedit a fi mult mai inceti deoarece nu isi puteau organiza gandurile si nu puteau exclude informatia nefolositoare. Multitasking-ul diminueaza eficienta cu care duci la capat un lucru intrucat creierul nu poate face fata mai multor sarcini in acelasi timp. Un alt studiu demonstreaza ca persoanele care trec de la o sarcina la alta intr-un timp foarte scurt isi pierd abilitatea de a se concentra, incetind astfel procesul de a duce la bun sfarsit o sarcina.

Multitasking-ul si procesul de invatare

Un profesor de psihologie de la Universitatea din California a evidentiat faptul ca multitasking-ul iti afecteaza abilitatea de a invata. Persoanele care sunt distrase de un lucru atunci cand invata folosesc alta parte a creierului fata de cele care nu sunt asaltate de alte informatii. Profesorul atrage atentia asupra faptului ca schimbarea continua a societatii poate avea un impact nefavorabil asupra oamenilor deoarece acestia sunt presati de timp si astfel apeleaza la multitasking. El sustine ca omul nu este facut sa “functioneze” astfel si ca trebuie sa gaseasca alte modalitati de a gestiona timpul scurt pe care il are la dispozitie.

Pe langa faptul ca multitasking-ul incetineste procesul cu care rezolvi un anumit lucru, acesta incurajeaza scaderea IQ-ului tau. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Londra, IQ-ul persoanelor care au apelat la multitasking atunci cand erau ocupate cu niste sarcini cognitive a scazut considerabil, scorul IQ-ului fiind similar cu cel pe care l-ar fi avut daca ar fi fumat marijuana sau daca nu ar fi dormit deloc. Scorul IQ-ului acestora a scazut cu 15 puncte din cauza multitasking-ului.

Sursa foto: Shutterstock.com