Zece orase din Romania, printre care si Bucurestiul, concureaza pentru a fi declarate capitala culturala europeana in anul 2021. Celelalte noua orase sunt Alba Iulia, Arad, Brasov, Braila, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Sfantu Gheorghe, Targu Mures si Timisoara.

Candidatura Bucurestiului vine in contextul in care in ultimii 15 ani foarte rar a mai fost aleasa capitala culturala orasul care este si capitala tarii.

Astfel, intr-o lume destul de sceptica cu privire la alegerea Bucurestiului ca centru al culturii europene pentru anul 2021, Mihaela Paun (foto), directoarea ARCUB si cea care coordoneaza candidatura orasului, spera ca acesta sa primeasca titlul pentru ca un astfel de proiect ar schimba complet localitatea, dar si alte zone din Romania.

Un oras ca un vulcan din punct de vedere creativ

Dintre orasele Romaniei ar trebui ales Bucurestiul pentru ca, desi are foarte mult probleme, are o energie creatoare fantastica! Este ca un vulcan care nu a fot canalizat, este un oras a carui energie strabate din cand in cand, sta sa iasa, dar nu rabufneste. Orasul se poate dezvolta fantastic de mult daca haosul acesta cultural va fi orientat catre lucruri bune, pentru ca ar putea rezulta un fel de ordine si ar duce si la o dezvoltare a infrastructurii. Energia aceasta trebuie canalizata in rezolvarea unor probleme reale pe care capitala le are. Bucurestiul, desi este un oras greu de gestionat si are foarte multe probleme, poate genera schimbare in jurul lui, dar si pentru alte orase mai mici din tara. Pe de alta parte, ma indoiesc de faptul ca un oras mia poate aduce schimbare atat pentru el cat si pentru localitatile din jurul lui”, explica Mihaela Paun.

Ideea ca Bucurestiul sa candideze la titlul de Capitala Culturala Europeana a anului 2021 i-a venit Mihaelei Paun in primavara anului trecut cand a vazut ca mai multe orase din provincie vor participa la aceasa competitie si s-a intrebat de ce sa faca acest lucru si cu Bucurestiul.

Pasi spre titlu

„M-am intalnit cu domnul Emil Boroghina, directorul Festivalului International Shakespeare din Craiova, si vorbeam despre implicarea noastra in organizarea festivalului, care de cativa ani are o sectiune si la Bucuresti. Si, la un moment dat, am vorbit despre faptul ca autoritatile din Craiova vor sa candideze pentru titlul de capitala culturala europeana. Nu stiam foarte multe despre acest proiect , iar la un moment dat m-am gandit ca ar fi bine sa facem si noi ceva asemanator la Bucuresti. Ma gandeam: <<Si noi de ce nu?>>. Si apoi mi-am pus serios intrebarea: <<Cine de la Bucuresti ar trebui sa organizeze o asemenea campanie?>>. Mereu auzeam <<primaria, primaria>> si atunci am avut o revelatie si m-am gandit ca daca nu se ocupa nimeni, as putea sa incerc eu”, afirma sefa ARCUB.

A realizat un raport cu avantaje si dezavantaje despre Bucuresti, s-a interesat la colegii din alte orase care incepusera deja demersurile, a citit jurnalele Uniunii Europene si si-a dat seama ca orasul avea nevoie de o strategie culturala. O astfel de strategie ofera detalii despre ce fel de evenimente culturale sunt organizate in Bucuresti, cine le realizeaza si cu ce bugete. In urma licitatiei organizate de ARCUB s-a decis ca strategia culturala a Bucurestiului sa fie realizata de asociatia Modernism.

„In atatia ani de lucru am simtit adesea nevoia unui astfel de punct de reper. Chiar daca nu castigam titlul de capitala culturala europeana, aceasta strategie nu poate fi decat benefica. Asta ne face deja castigatori”,spune Mihaela Paun.

De asemenea, intre timp, ARCUB a mai comandat studii despre profilul cultural al bucurestenilor si despre cate si cel fel de locuri sunt in oras pentru organizarea de evenimente culturale.

Cele doua orase europene (un proces similar se intampla in Grecia) care vor fi capitale culturale in 2021 vor fi alese in vara anului viitor.

Prima etapa a selectiei s-a incheiat pe 10 octombrie, atunci cand fiecare oras a trebuie sa prezinte un raport despre importanta pe care o are din punct de vedere cultural, turistic, economic si de ce este bine sa fie capitala culturala europeana. Ulterior, in decembrie va urma sustinerea candidaturii, iar la inceputul anului viitor se vor alege 5-6 orase dintre cele 12. Castigatorul final va fi desemnat in iunie-iulie 2016.

Buget estimat la 75 de milioane de euro

Bugetul estimat pentru realizarea acestui proiect este de 75 de milioane de euro, banii urmand sa fie cheltuiti in perioada 2016-2023. Astfel, banii vor fi alocati timp de sase ani pentru pregatirea proiectului iar restul vor fi cheltuiti in urmatorul an, un an si jumatate dupa anul 2021.

Jumatate din bani ar trebui sa provina de la Primaria Generala a Bucurestiului, iar cealalata jumatate de la primariile de sector si judetul Ilfov si de la Ministerul Culturii. Banii ar fi alocati si de catre judetul Ilfov pentru ca Bucurestiul va candida imprena cu aceasta localitate.

Hotararea in legatura cu orasul care va fi capitala culturala europeana a anului 2021 este luata de un juriu format din 12 persoane, dintre care zece specialisti din institutii europene si doi din Romania. Acestia vor lua decizia atat din punct de vedere cultural, cat si al bugetului.

Cateva sute de evenimente pe an in Capitala. Cele mai importante sunt Revelionul si Zilele Bucurestiului

De obicei, ARCUB organizeaza in jur de 100 de evenimente pe an, dar impreuna cu cele realizate de alte insistitutii culturale la nivelul unui an in Bucuresti au loc cateva sute de evenimente. In anul 2021, in Bucuresti ar trebui sa aiba loc peste o mie de evenimente.

“Predomina teatrul si muzica clasica, dar se dezvolta si zona de muzica alternativa. De asemenea, jazz-ul este mai putin reprezentat, dar il sustinem. Cele mai mari evenimente pe care le organizam intr-un an sunt Revelionul din Piata Constitutiei si Zilele Bucurestiului. La Revelion vin in jur de 60.000 de oameni, iar la Zilele Bucurestiului aproximativ 100.000 de oameni. Aceste doua evenimente au un public foarte divers si inseamna in jur de 10% din bugetul pe un an”, afirma Mihaela Paun.

Bugetul pe anul acesta al ARCUB este de circa 35 de milioane de lei. Publicul care participa de obicei la evenimentele din Bucuresti este unul foarte tanar, insa la concertele de muzica clasica vin si multi oameni in varsta.

400 de locuri in care se pot organiza evenimente

„Incepe sa se dezvolte un public pentru arta contemporana, insa publicul se creeaza si datorita evenimentelor. De exemplu, Festivalul Enescu creeaza o emulatie in legatura cu muzica clasica, sunt oameni care se imblanzesc cand o asculta. Sunt persoane care poate nu au intrat niciodata la Ateneu, dar vin la festivalul nostru de muzica din Piata Enescu si isi rezerva scaune de la pranz. Insa vin si foarte multi tineri la terasa de langa scena, vin pentru ca le place locul si beau o cafea, o bere si, deodata, devin intersati si de muzica...pratic, ii captam. Si, acesta este de fapt un proces de educare a publicului”, spune directoarea ARCUB

Mihaela Paun afirma ca una dintre problemele Bucurestiului este faptul ca majoritatea centrelor culturale sunt in mijlocul Capitalei. Studentii Universitatii de Arhitectura Ion Mincu au identificat in Bucuresti in jur de 400 de locuri cu potential cultural, printre acestea numarandu-se locuinte private, piete, foste fabrici sau spatii dezafactate.

„Aceste 400 de locuri sunt spatii pe care vrem sa le redam circuitului cultural si, cu siguranta, vom adauga si altele. Problema este ca Bucurestiul si-a concentrat spatiile culturale in centru, iar periferia este lasata putin la voia intamplarii. Tebuie sa mergem catre acesti oameni de la periferie, intre blocuri, in asa-numitele <<cartiere dormitor>>. Ne uitam candva la Street Delivery ca la un proiect care ar putea fi exportat catre periferie. Acest gen de proiecte care nu au nevoie de multi bani, dar care sunt tintite catre aceste locuri. Visez la momentul in care copiii nostri nu vor mai sta in spatele blocului sa piarda timpul. Noi trebuie sa le ocupam timpul cu lucruri frumoase, iar aceasta este o problema. Noi nu avem un sentiment de apartenenta la comunitate, noi cand intram in casa, trantim usa si nu ne intersaeaza ce se intampla pe scara blocului sau la lift. Mergeti in cartiere si vedeti cum arata scarile de bloc. In orasele mai mici nu este asa, oamenii sunt mandri de orasele lor pentru ca ei stiu ca apartin de aceste orase”, explica managerul.

Tema Bucurestiului: orasul vizibil-invizibil

Tema pe care se va axa Bucurestiul pentru candidatura este „un oras vizibil, dar invizibil”.

„Se refara la faptul ca Bucurestiul oras creator, dar energia lui creatoare nu este scoala la iveala”, spune Mihaela Paun.

Citeste si:

Pentru a avea succes cu acest proiect, cei de la ARCUB s-au intalnit cu responsabilii de cultura din fiecare sector si au fost semnate protocoale cu toate primariile de sector si cu cei din judetul Ilfov.

„Este pentru prima data cand acesti oameni se aduna la aceeasi masa si discuta proiecte comune. Aceasta fragmentare a felului in care se lucreaza este specifica Bucurestiului, dar ea omoara creativitatea orasului", mai spune reprezentanta ARCUB.

Nevoia de creativitate este mare in Bucuresti avand in vedere ca Romania ocupa locul 68 in topul celor mai creative tari din lume.

Bucuresti, de la destinatie de business catre oras de evenimente

Deocamdata Bucurestiul este mai degraba o destinatie de business decat una turista, majoritatea turistilor din Capitala fiind manageri straini aflati in vizita la filialele romanesti ale companiilor pentru care lucreaza. Pe de alta parte, mai sunt si turistii care se indreapta catre alte destinatii din Romania, dar ajung in Bucuresti pentru ziua aterizarii si decolarii avionului si petrec o zi sa vada orasul. Astfel, o vizita in Bucuresti tin maximum doua, trei zile.

„Numarul de turisti pe care il poate genera titlul de capitala culturala europeana este o consecinta pe termen lung. Din intalnirile pe care le-am avut cu mai multe agentii de turism si o asociatie care promoveaza turismul in Bucuresti am ajuns la concluzia ca poate fi o destinatie de eveniment. Tot auzim aceasta poveste cu fete frumoase si cluburi. OK, dar nu poti sa spui ca transformi Bucurestiul intr-o destinatie de clubbing pentru ca nu este Ibiza. Acum este o destinatie de businss, dar destinatia turistica de eveniment cred ca este o tinta spre care putem sa tindem”, explica Mihaela Paun.

Ea adauga ca alegerea Bucurestiului ca centru cultural european ar putea duce la o modernizare a infrastructurii culturale, hoteliere si a transporturilor.

„Sunt foarte multe dimensiuni care duc la cresterea unui oras cand e capitala culturala. Si, atunci, automat orasul ar ajunge acolo unde ii este locul pentru ca este una dintre capitalele cel mai putin dezvoltate, cu cel mai scazut nivel de absorbtie a actului cultural. Orasul are niste hibe si este unul atipic pentru o capitala. Dar un proiect atat de mare si important s-ar potrivi perfect. Desi foarte multa lume spune ca Bucurestiul nu va fi ales “Capitala Europeana a Culturii” pentru ca este un oras prea mare, trebuie sa se inteleaga faptul ca acest titlul nu se mai acorda pentru un oras-capitala, ci evident, pentru atuurile si meritul sau de a fi capiatala culturala” spune Mihaela Paun.

Istoria capitalelor culturale

Competitia oraselor capitale europene a inceput in 1985, iar anul acesta au fost desemnate Mons din Belgia si Pilsen din Cehia. Pana acum au fost capitale culturale europene 52 de orase.

„La inceput, fara concurs, se considera capitala tarii ca fiind orasul capitala culturala europeana. Dar nevoia de dezvoltare a altor orase a dus la competitie. Primii care au hotarat sa nu mai propuna capitala pentru acest titlu au fost englezii, care au ales sa fie Glasgow, in 1990”.

Astfel, in urmatorii ani au urmat atat orase capitala cat si orase de provincie, insa dupa anul 2001 foarte rar a mai fost numita capitala europeana localitatea care era si centrul administrativ al tarii. Printre exceptii se numara Luxemburg (Luxemburg), Vilnius (Lituania), Tallin (Estonia) si Riga (Estonia).

„Cred ca daca acesti oameni ar sesiza declicul care s-ar intampla in Bucuresti odata cu acest proiect... ar fi ca un catalizator. Cred ca ar putea sa ii determine pe cei care decid soarta orasului sa ii faca sa lucreze impreuna. Pentru ca suntem foarte fragmentati”, explica Paun.

Principala dificultate: oameni putini si platiti cu salarii mici

Mihaela Paun spune ca cel mai dificil in coordonarea acestui proiect este faptul ca are o echipa mica de oameni si a trebuit sa puna o parte din angajatii ARCUB sa lucreze pentru aceasta candidatura desi ei lucrau pentru alte evenimente. Arcub are 28 de persoane, iar pentru “Bucuresti-capitala culturala europeana” lucreaza pana in zece oameni. Ea mai spune ca la fel de dificil este faptul ca salariile sunt foarte mici, o parte dintre angajati avand castiguri de 700 de lei pe luna, desi ajung sa lucreze chiar si in weekend sau de sarbatori deoarece atunci au loc evenimente.

Desi spera ca Bucurestiul sa castige acest titlu au fost momente in care a vrut sa renunte la proiect. Un astfel de caz a fost dupa ce a vorbit cu cea care a coordonat candidatura Capitalei Bulgariei, Sofia, orasul pierzand.

„Atunci m-am speriat un pic si am vorbit cu fostul primar al Capitalei, insa domnul Oprescu nu a vrut sa renuntam. Juratii merg adesea pe varianta de oras mic pentru ca spun ca un oras precum este Bucurestiul poate fi transformabil mai greu. Insa, indiferent care va fi orasul castigator, Bucurestiul va livra evenimente culturale pentru localitatea care va obtine acest titlu, asa cum a facut-o si in 2007 pentru Sibiu. La fel cum este foarte probabil ca in cazul in care castiga Bucurestiul, alte orase sa ne sustina”,

Daca Bucurestiul va fi ales capitala culturala, veti vedea oameni mai zambitori

Printre cei care sustin candidatura Bucurestiului la acest titlu se numera Robert Palmer, unul dintre cei mai cunoscuti consultanti in domeniul capitalelor culturale. El a fost consultant si director pentru candidatura oraselor Glasgow (1990) si Bruxelles (2000). De asemenea este fost
director al departamentului de cultura, patrimoniu cultural si natural in cadrul Consiliului Europei.

De asemenea, in echipa care lucreaza pentru candidatura se numara Corina Suteu, fost director al Institului Cultural Roman in New York si care se ocupa de politici culturale pentru Bucuresti.

"O alta dificultate a fost sa formam o echipa care sa inteleaga proiectul, politica acestuia, pentru ca initital am fost cu totii tentati sa credem ca este un mare eveniment. Dar este un proces, o strategie, un fel de a privi orasul", explica sefa ARCUB.

Care sunt cele mai mari probleme ale Bucurestiului acum si cum ar vrea sa fie in 2021?

Mihaela Paun spune ca principalele probleme tin de Infrastructura si cladirile vechi care au o arhitectura "superba", dar care au fost lasate in paragina.

"As vrea ca in 2021 sa vedem cat mai putine ruine, cat mai putine blocuri de sticla, cat mai multe case frumoase in stilul arhitecturii pe care o avea Bucurestiul in perioada interbelica. Visez ca orasul sa aiba o artera pietonala, Cand proiecte implementate vor fi concentrate pe necesitatile cetatenilor, oamenii vor fi mandri de orasul lor si veti vedea mai putine fete incruntate. E foarte important ca oamenii sa isi iubeasca orasul, sa vezi oameni zambitori, oameni care se respecta. Noi am uitat sa ne respectam. Aici, in Bucuresti, noi am uitat respectul unii fata de ceilalti. Acest lucru inca exista in orasele mai mici si il putem avea si noi", spune Mihaela Paun zambind.

Sursa foto: http://www.bucuresti2021.ro/portfolio_page/muzica-bucurestiului-duminica-29-martie-2015/