Studiul se bazeaza pe raspunsurile date de 2.209 specialisti in comunicare din 43 de tari si a fost realizat de catre Asociatia Europeana de Cercetare si Educatie in Relatii Publice (EUPRERA) si de Asociatia Europeana a Directorilor de Comunicare (EACD).

Printre concluziile studiului se numara:

In Europa, puterea de influenta a functiei de comunicare a crescut: in trei din patru organizatii este luata in serios de catre top management si are sanse sa joace un rol in planificarea strategiilor organizationale. Specialistii in comunicare au acces la top management, 18% dintre acestia fiind membri in consiliul de administratie si 60% fiind direct subordonati directorului executiv. Dar aceasta putere ierarhica nu se reflecta neaparat si in relatiile cu celelalte functii din organizatie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degraba insuficienta si doar o mica parte (48%) a specialistilor in comunicare considera ca departamentul lor produce active financiare pentru organizatie.

• Studiul identifica doua aspecte principale relevante pentru urmatorii ani: „Adaptarea la evolutia digitala si la reteaua de socializare” ramane cel mai important aspect conform unui procent de 55% dintre specialistii in comunicare. 44% dintre acestia au identificat „corelarea eforturilor de comunicare cu obiectivele de afaceri” ca fiind o provocare constanta pentru functia de comunicare. „Consolidarea si mentinerea nivelului de incredere” a pierdut teren ca subiect de mare interes pentru practicienii din domeniul comunicarii. 93% sustin ca vor sa imbunatateasca nivelul de incredere in organizatie si/sau marcile acesteia, nu in lideri sau in afaceri in general.

Citeste si:

• Dezvoltarea disciplinelor si a canalelor de comunicare: Comunicarea corporativa detine in continuare rolul principal, urmata de marketing si comunicarea pentru consumatori. Se preconizeaza ca instrumentele online vor avea intaietate in mixul de medii folosit in managementul comunicarii in viitorul apropiat. Cu toate acestea, analiza arata ca specialistii au tendinta de a supraestima dezvoltarea disciplinelor si in special a canalelor online.

• Gestionarea retelelor de socializare: Desi specialistii se asteapta la continuarea evolutiei retelelor de socializare, instrumentele adecvate de gestionare sunt inca insuficient dezvoltate: doar patru din zece specialisti care lucreaza in departamente de comunicare mentioneaza existenta unor reguli privind mediile de socializare si doar una din trei organizatii a instituit instrumente de monitorizare a acestora. Mai mult, abilitatile de folosire a mediilor de socializare ale specialistilor in comunicare, cum ar fi initierea dialogurilor pe web sau cunoasterea cadrului legal pentru mediile de socializare sunt slab intelese si putin dezvoltate.

• Calificari si cursuri de formare: Primele cinci domenii de interes mentionate de respondenti in ceea ce priveste cursurile de formare sunt urmatoarele: efectele comunicarii prin intermediul canalelor traditionale si new media (indicate de 83% din respondenti), consolidarea relatiei cu audientele cheie (82%) si metode si instrumente de comunicare (80%), urmate de abilitati practice cum ar fi prezentarea in public (79%) si coaching (75%). O comparatie intre nevoile identificate si programele de formare oferite in prezent de organizatii indica existenta unui mare decalaj in fiecare industrie.