“Informatiile privind migratia romanilor si faptul ca in acest fel populatia Romaniei este mai putin numeroasa erau cunoscute. Nu este deci o surpriza. Ceea ce da insa de gandit este dimensiunea palpabila a fenomenului. Cei 2,6 milioane de romani care lucreaza in alte tari pe perioade mai mari de un an sunt cetateni romani inca, au contributii la PIB (prin trimiterea de bani acasa), dar, in acelasi timp nu mai sunt inregistrati in sistemul de asigurari sociale. Consecintele sunt si imediate, in privinta calculelor de consum per capita, dar si pe termen lung, in privinta aportului la buget sau al presiunii pe acesta la atingerea varstei de pensionare a celor plecati”, explica Rosu.

Ea adauga ca este important de determinat care este structura romanilor plecati sa lucreze in strainatate. Mai ales daca ne gandim la faptul ca probabil foarte multi dintre romanii din strainatate fac parte din populatia activa, iar acest lucru poate influenta datele despre productivitate. Practic, daca acum aceste circa trei milioane de romani din strainatate contribuie din afara tarii la bugetul Romaniei si astfel avem o productivitate mai mare, peste zece sau douazeci de ani va fi invers. Acesti romani se vor intoarce, insa ca pensionari, iar astfel vor fi mai putini bani, dar mai multi locuitori, lucru care va afecta si productivitatea.

“Un alt fenomen, care este posibil sa se intample pe o perioada de o decada sau doua este acela de migratie catre Romania. Datele companiilor care studiaza migratia arata ca odata cu dezvoltarea economica, tarile initial surse de migratie devin tinte de migratie. Si acest fenomen poate influenta echilibrul macro si trebuie urmarit. Definirea structurii populatiei ramase fata de cea care a plecat va arata si care este structura pietei si dimensiunea ei reala, pe segmente”, spune managerul DC Communication.

Astfel, pe langa informatiile despre numarul populatiei, datele care vor fi importante pentru fiecare industrie in parte, in special pentru ajustarea strategiilor de marketing, vor fi cele despre structura populatiei, despre cati oameni sunt in mediul rural si cati in orase, despre varstele romanilor, despre cate femei si barbati sunt.

Citeste si:

“De exemplu, pentru o companie cu produse dedicate locuitorilor din zona urbana daca se constata ca migratia externa este masiva in zona rurala, s-ar putea ca datele sa nu modifice semnificativ planurile, pentru ca in acest caz piata specifica nu este atat de schimbata. Se poate insa reorienta productia pentru alte segmente, se pot adapta servicii pentru ce au nevoie clientii existenti”, afirma Crenguta Rosu.

Ea adauga ca industria de comunicare se adapteaza in functie de utilizatori si ii insoteste acolo unde sunt acestia. Rosu ofera ca exemplu companii romanesti care deschid businessuri in tarile care romanii au emigrat sau faptul ca in anumite zone din strainatate informatiile sunt scrise si in limba romana.

“Este normal ca industria de comunicare sa se ajusteze tendintelor in masura in care acestea sunt relevante si modifica strategiile de dezvoltare de
produse ale companiilor. Pe datele preliminarii nu se pot face toate aceste analize pentru a putea estima tendintele de bugetare sau segmentare. Dar este o regula care nu se va schimba: ajustarea permanenta la mediul in care se afla clientii clientilor, structura acestora, asteptarile si nevoile lor”.