Toti sunt cu ochii pe targetul supraponderal: industria alimentara care, in mod paradoxal, le propune consumatorilor sa slabeasca, industria cosmeticelor care ofera creme de subtiat, de „sculptat“ in carne vie, de dizolvat grasimile. Apoi, milioanele de pilule pentru distrugerea caloriilor, pentru arderea grasimilor, pentru transformarea grasimilor in masa musculara, tratamentele de toate soiurile, trasul de „fiare“, impachetarile, operatiile chirurgicale etc. Chiar si mass-media ravneste la acest target - numarul publicatiilor si al articolelor despre slabit este impresionant.

Ce a fost prima data: publicitatea sau obezitatea?

Dupa publicitatea la tabac si alcool, urmatoarea pe lista restrictiilor legale este publicitatea „dietetica“. Toata lumea incearca sa gaseasca vinovati pentru fenomenul obezitatii. De multe ori, dezbaterile care au loc se concentreaza pe judecati de tip „oul sau gaina“: publicitatea este cauza ingrasarii sau ingrasarea este cauza publicitatii la produsele dietetice? Un raspuns clar nu a fost transat pana acum. Dar intrucat publicitatea are un „cazier“ destul de consistent, este foarte posibil sa aiba tot mai mult de-a face cu legile.

Intai te ingrasa, apoi iti propune sa slabesti

Tocmai cei care au contribuit decenii la rand la ingrasarea populatiei cu produsele lor vin acum cu spectaculoase strategii de marketing, oferind produse pentru mentinerea siluetei. Companiile care produc bauturi carbogazoase sunt cele mai mari specialiste in produse care nu ingrasa. Dupa ce ies pe piata cu bauturi normale, la ceva timp apar si variantele light sau diet ale acestora. Chiar si fast food-urile, cel mai des acuzate de cresterea obezitatii, propun, de ceva vreme, meniuri diet. Asa s-a ajuns la zecile de formule folosite pe ambalaje: „fara calorii“, „fara grasimi“, „ fara colesterol“, „diet“, „light“, „fara zahar“, „fara adaos de zahar“ etc. Cine mai stie cate sunt sau macar ce inseamna?

Fenomenul diet, pe mana legiuitorilor

Lumea si-a cam dat seama ca afirmatiile de acest gen de pe etichete nu se prea potrivesc cu efectele, asa incat fenomenul produselor dietetice a fost dat pe mana legii.

La sfarsitul lunii trecute, Parlamentul European a decis sa adopte noi reglementari privind publicitatea inselatoare legata de afirmatiile nutritionale. Este vorba, in primul rand, de folosirea in scopul comercializarii produselor a afirmatiilor referitoare la materii grase, la zahar si la sare. Aceste trei substante, consumate in cantitati mari, sunt nocive pentru sanatate. De multe ori, un produs este prezentat drept lipsit de grasimi, dar se omite sa se mentioneze pe eticheta ca acesta contine o anumita cantitate de zahar.

In urma unui studiu al Biroului European al Consumatorilor, s-a constatat ca etichetele produselor alimentare care contin afirmatii gen „reduce colesterolul“ sau „continut scazut de grasimi“ pot fi inselatoare pentru consumatorii care nu inteleg intotdeauna tabloul nutritional. Acelasi studiu arata ca majoritatea consumatorilor acorda mai multa atentie argumentelor publicitare de pe ambalaj si mai putina atentie informatiilor nutritionale aflate, de obicei, pe spatele ambalajului. 53% din subiectii intervievati (cate 600 de persoane din mai multe tari membre ale Uniunii Europene) au spus ca au incredere in afirmatiile de pe etichete. In acest context, Parlamentul a decis ca aceste informatii trebuie sa fie complete, pentru a nu induce in eroare consumatorii.

Reglementarile obliga la onestitate

Noile reglementari impun ca aceste trei tipuri de informatie - referitoare la zahar, grasimi si sare - sa fie „legate“. Adica, in cazul in care se afirma ca produsul nu are grasimi, pe aceeasi eticheta si in apropiere trebuie sa se mentioneze, daca este cazul, faptul ca are zahar sau sare. Produsele care contin cel putin doua din cele trei elemente nu-si vor putea face publicitate cu afirmatii nutritionale. Nu poti vinde produsul pe motiv ca este sarac in sare, cand acesta are zahar si grasimi. Practic, aceasta reglementare ii va obliga pe producatori sa fie onesti fata de consumatori. Daca produsul lor este fara zahar, dar are grasimi si sare, nu-si pot face publicitate trecand produsul respectiv drept dietetic.

Ca masuri de tranzitie, produsele care contin alegatiuni „low fat“ vor putea ramane pe piata vreme de doi ani, iar cele care pretind ca reduc colesterolul, cel mult trei ani. Aceste alegatiuni, cum ar fi „low fat“, vor avea definitii standardizate, agreate de UE. In plus, orice informatie referitoare la sanatate va trebui probata stiintific inainte ca produsele sa fie puse in vanzare.