CNA a aprobat, marti, criteriile de selectie privind acordarea licentelor audiovizuale digitale terestre, intre care se numara proiectele editoriale, tehnice si financiare, pe care televiziunile trebuie sa le respecte daca vor sa faca tranzitia de la analogic la digital terestru.
Potrivit reprezentantilor Consiliului National al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a facut o solicitare CNA sa prezinte criteriile care vor sta la baza selectiei si acordarii licentelor audiovizuale pentru a putea fi incluse in documentatia inaintata potentialilor operatori de multiplex.
Multiplexul digital reprezinta un grup de programe de radiodifuziune si televiziune, servicii multimedia suplimentare si alte date asociate de identificare transmise de la statiile de emisie catre utilizatorii finali pe cale radio terestra, utilizand modulatie digitala in limitele unui canal de televiziune standard/ bloc de frecventa. Laura Georgescu, presedintele CNA, a spus ca acest set de criterii vor fi comunicate ANCOM "in vederea instiintarii conditiilor in care se va desfasura un eventual concurs de licente digitale".
Citeste si:
Criteriile au fost stabilite tinand cont de legislatia in vigoare, respectiv Legea audiovizualului si Hotararea Guvernului numarul 403/2013 pentru aprobarea Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national, scrie Mediafax.
Potrivit acestui act normativ vor fi disponibile cinci multiplexuri de televiziune digitala terestra, codificate dupa cum urmeaza: Multiplexul nr.1 (UHF) - MUX 1; Multiplexul nr.2 (UHF) - MUX 2; Multiplexul nr.3 (UHF) - MUX 3; Multiplexul nr.4 (UHF) - MUX 4; Multiplexul nr.5 (VHF) - MUX 5.
Cum se va face selectia proiectelor
Selectia pe baza proiectelor privind acordarea prin concurs a licentelor audiovizuale digitale terestre se va face in functie de continutul dosarelor (proiectul editorial continand formatul de principiu si structura serviciului de programe; proiectul financiar continand sursele si planul de finantare, valoarea initiala a investitiei; proiectul tehnic continand dotarile tehnice ale studiourilor, grupurilor de editare etc; codul editorial de autoreglementare asumat de radiodifuzor; elementele de identificare a serviciului de programe, sigla postului prezentata grafic sau inregistrata pe suport electronic; lista serviciilor de programe pe care solicitantul le difuzeaza, precum si a publicatiilor editate de acesta, daca este cazul; acordul de principiu/contractul (precontractul) incheiat intre radiodifuzor si operatorul de multiplex privind conditiile de difuzare; codul de autoreglementare asumat de radiodifuzor).
Citeste si:
CNA va tine cont si de criterii generale de departajare (experienta si competenta in domeniul audiovizual, dupa caz; oferta de programe si continutul acestora, prezentate in proiectul editorial; reflectarea interesului public in programe; compatibilitatea strategiei editoriale cu strategia CNA de acoperire a teritoriului national cu servicii de programe audiovizuale, prevazuta la art. 68 din Legea audiovizualului; incadrarea in limitele unui raport echilibrat intre serviciile de programe nationale, regionale si locale; inexistenta unui abuz de pozitie dominanta si a unor practici care impiedica libera concurenta).
Consiliul va avea in vedere si criteriile de apreciere a structurii si formatului de principiu ale serviciului de programe: respectarea drepturilor fundamentale ale omului si asigurarea protectiei minorilor; respectarea pluralismului de opinii, inclusiv a pluralismului politic si social, a diversitatii culturale, lingvistice, etnice si religioase; continutul informativ, educativ si cultural al programelor; durata totala cotidiana de difuzare a serviciului de programe; genul, orarul si durata de difuzare si de redifuzare a emisiunilor; masurile de asigurare a unor modalitati tehnice de acces a persoanelor cu deficiente de vaz sau de auz; situatia exploatarii celorlalte licente pe care le detin solicitantul sau actionarii societatii solicitante, dupa caz; situatia sanctiunilor aplicate, raportarea la acestea si masurile luate privind intrarea in legalitate, acolo unde este cazul; procentul alocat programelor locale, in cazul licentelor audiovizuale regionale si locale difuzate pe cale radioelectrica terestra.
Citeste si:
Ce conteaza in trecerea la televiziune digitala terestra
Pe de alta parte, selectia in situatia eliberarii licentelor audiovizuale digitale in cadrul procesului de trecere de la televiziunea analogica terestra la televiziunea digitala terestra, se va face in functie de: continutul dosarelor (structura serviciului de programe; grila de program pentru un interval de o saptamana, clasificarea emisiunilor pe tipuri de program si procentele alocate acestora; elementele de identificare a serviciului de programe, sigla postului prezentata grafic sau inregistrata pe suport electronic; lista serviciilor de programe pe care solicitantul le difuzeaza, precum si a publicatiilor editate de acesta, daca este cazul; codul de autoreglementare asumat de radiodifuzor).
Criteriile generale de departajare sunt respectarea drepturilor fundamentale ale omului si asigurarea protectiei minorilor; respectarea pluralismului de opinii, inclusiv a pluralismului politic si social, a diversitatii culturale, lingvistice, etnice si religioase; continutul informativ, educativ si cultural al programelor; posibila restrictionare a liberei concurente.
Citeste si:
Totodata, criteriile de apreciere a structurii serviciului de programe, experientei, a sanctiunilor aplicate sunt: experienta in domeniul audiovizual; structura serviciului de programe; zona de acoperire a serviciului de programe in sistem analogic terestru; ponderea operelor europene difuzate si a operelor provenind de la producatori independenti; asigurarea unor modalitati tehnice de acces a persoanelor cu deficiente de vaz sau de auz; situatia exploatarii celorlalte licente pe care le detine solicitantul, daca este cazul; situatia sanctiunilor aplicate, raportarea la acestea si masurile luate privind intrarea in legalitate, acolo unde este cazul; durata cotidiana de difuzare a serviciului de programe si, in cadrul acesteia, ponderea stirilor, informatiilor, reportajelor, interviurilor, dezbaterilor privind evenimente din viata economica, sociala, culturala si politica a comunitatii din zona de acoperire a serviciului de programe, in cazul serviciilor de televiziune locale si regionale.
Citeste si:
Membrii CNA au avut pozitii diferite in legatura cu transmiterea acestor criterii catre ANCOM, insa, in cele din urma, au votat transmiterea lor in unanimitate (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Cristina Trepcea, Rasvan Popescu si Radu Calin Cristea).
300.000, un numar mix de canale
Laura Georgescu, presedintele CNA, a spus ca aceste criterii se vor aplica doar primului multiplex (Mux 1). "Cand achizitioneaza caietul de sarcini (societatile interesate, n.r.), cel putin teoretic, este necesar ca sa se stie ca 300.000 de euro se dau in principiu pentru un numar mix de canale, unde vor intra ipotetic genul de programe ale caror criterii sunt comunicate de CNA. Asa se face la orice licitatie, cumperi autobuzul daca stii unde poti sa mergi cu el, daca stii ce capacitate are si daca stii in cat timp trebuie sa rambursezi banii", a spus Laura Georgescu.
Citeste si:
Membrul CNA Rasvan Popescu a spus ca ANCOM va scoate la licitatie cele cele cinci multiplexuri. "(...) din care in strategie scrie ca primul este practic extinderea experimentului care se face acum la scara nationala. In momentul in care scoti caietele de sarcini, acolo scrie ca CNA repartizeaza posturile pe aceste cinci multiplexuri in viitor si se pune intrebarea si cum le repartizeaza", a spus Rasvan Popescu.
Insa Monica Gubernat, un alt membru al CNA, a spus ca nu CNA repartizeaza televiziunile pe multiplexuri. "CNA da doar niste licente digitale audiovizuale. Unde, pe ce multiplex intra radiodifuzorul este strict problema radiodifuzorului si a celui care gestioneaza un multiplex. Nu CNA hotaraste pe ce multiplex va intra radiodifuzorul", a spus Monica Gubernat.
La randul sau, membrul CNA Lorand Turos a spus: "Noi trebuie sa ii informam pe acei candidati care vor sa liciteze pentru multiplexe ce se intampla. Ei liciteaza si apoi vor avea nevoie de clienti, clientii vor fi radiodifuzorii. Ei trebuie sa stie cine vor fi clientii lor, care e targetul potential, cine are dreptul de a primi licenta digitala, care sunt criteriile conform carora se obtine licenta digitala. Criterii care pot fi modificate, daca se schimba situatia sau piata impune sau CNA considera ca trebuie schimbate. Va fi o decizie asa cum avem decizii privind criteriile de acordare a licentelor analogice sau de satelit sau de cablu. Sunt cam aceleasi criterii generale. Dar candidatul care doreste sa achizitioneze un multiplexor trebuie sa stie de acum cine vor fi potentialii clienti, cine va avea dreptul si pe criterii sa obtina licenta digitala".
De asemenea, membrul CNA Cristina Trepcea a spus ca aceasta lista de criterii are sens din punctul de vedere al CNA si din punctul de vedere al radiodifuzorilor. "Dar eu nu inteleg ce sens are aceasta lista din punctul de vedere al ANCOM", a spus Trepcea.
Este periculoasa amestecarea intre cele patru multiplexe (M2, M3, M4, M5) si M1.
La randul sau, Lorand Turos a spus ca nu ANCOM va aplica criteriile, "dar ANCOM acum scoate la licitatie aceste multiplexe, iar cei care doresc sa obtina aceste multiplexe au nevoie si de aceasta informatie".
Pe de alta parte, presedintele CNA, Laura Georgescu, a spus: "Este periculoasa amestecarea intre cele patru multiplexe (M2, M3, M4, M5) si M1. Pe M1, conform legii si HG-ului de digitalizare, intra anumite canale printr-o schimbare automata a licentei audiovizuale terestre in digitala. Deci le ocupam a priori cateva canale, de aceea strict pentru multiplexul 1 este discutia. Aceste criterii urmeaza sa jaloneze un eventual concurs daca mai raman canale libere. M2, M3, M4, M5 le regleaza piata. Avantajul este ca la M1, unde se presupune ca va fi bataia cea mai mare, am 80% acoperire din teritoriu si 90% din populatie, si, ceea ce ANCOM numeste free-to-air, abonatul nu plateste".
Pentru a fi aplicabile, aceste criterii trebuie sa fie incluse intr-un proiect de Decizie de reglementare a CNA, potrivit discutiilor din sedinta de marti a Consiliului. Pe primul multiplex ar urma sa intre, pe langa TVR 1 si TVR 2 (televiziunile din portofoliul Societatii Romane de Televiziune care emit terestru), si alti radiodifuzori care au licente terestre, intre care Pro TV, Antena 1, Prima TV, National TV si Realitatea TV.
Licitatia pentru licentele de televiziune digitala terestra va incepe dupa ce documentatia aferenta, finalizata pe 5 martie de autoritatea de reglementare, impreuna cu reprezentantii operatorilor de telecomunicatii, va fi publicata in Monitorul Oficial, potrivit unui comunicat al ANCOM remis pe 5 martie.
Cele cinci licente (multiplexuri) de televiziune digitala terestra, patru in UHF si unul in VHF, in standard DVB-T2, vor fi scoase la licitatie printr-o procedura de selectie competitiva. Taxa minima de licenta pentru fiecare din cele cinci multiplexuri este de 300.000 euro.
Castigatorul primului multiplex in UHF (MUX 1) va avea obligatia de a transmite "free to air", in conditii transparente, concurentiale si nediscriminatorii, posturile publice si private de televiziune care se transmit in prezent in sistem analogic terestru, in conformitate cu prevederile Legii audiovizualului. De asemenea, potrivit Strategiei elaborate de catre Ministerul Societatii Informationale, acest multiplex va trebui sa asigure o acoperire in receptie fixa de 90% din populatie si 80% din teritoriu pana la 31 decembrie 2016, fiind singurul multiplex din cele 5 disponibile care are astfel de obligatii de acoperire. Pentru MUX 2, MUX 3, MUX 4 si MUX 5, operatorii vor avea obligatia ca pana la 1 mai 2017 sa aiba in functiune cel putin 36 de emitatoare pentru fiecare dintre retelele corespunzatoare acestor multiplexuri, instalate cate unul in fiecare zona de alocare. Toate multiplexurile vor fi acordate pe o perioada de 10 ani, iar licentele vor intra in vigoare incepand cu 17 iunie 2015.
Acordarea licentelor este inclusa in Strategia privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra, aprobata de Guvern in luna iunie anul trecut.
In contextul aprobarii strategiei, Dan Nica, la momentul respectiv ministru al Comunicatiilor, a aratat ca aprobarea strategiei creeaza premise ca in Romania sa functioneze o retea de televiziune digitala, cel mai probabil gestionata de Societatea Romana de Televiziune, pe structura TVR 2.
Totodata, in luna mai 2013, Consiliul National al Audiovizualului a avizat favorabil strategia prin care Societatea Nationala de Radiocomunicatii va primi unul dintre cele cinci multiplexe ce vor fi acordate de statul roman pentru tranzitia la TV digitala terestra, cu obligatia de a retransmite TVR 1 si 2, dar si unele posturi private care emit analogic terestru.
Pe de alta parte, in august 2010, Guvernul roman a decis sa amane cu trei ani, pana la 1 ianuarie 2015, tranzitia de la televiziunea analogica terestra la televiziunea digitala terestra. Aceasta hotarare a fost luata de Guvern, desi Romania se angajase in fata Uniunii Europene sa finalizeze procesul de tranzitie la televiziunea digitala terestra pana la 1 ianuarie 2012.
Decizia de atunci a Guvernului a determinat ANCOM sa anuleze licitatia pe care o demarase pentru a acorda primele doua licente de TV digitala (multiplexe). Totodata, ANCOM a restituit celor sapte companii interesate de operarea primelor doua multiplexe de televiziune digitala sumele pentru caietele de sarcini achitate in cadrul licitatiei. Caietele de sarcini pentru cele doua licente de TV digitala fusesera achizitionate de RCS&RDS, Romtelecom, TDF SAS, Societatea Nationala de Radiocomunicatii, Media Sat, Österreichische Rundfunksender GmbH&Co KG si General Satellite Sofia.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
