Pastele in ziarul Universul din 1912

Rastignirea ca fenomen astronomic: in ziua cand Iisus Hristos a fost crucificat, Soarele s-a intunecat, iar pamantul s-a cutremurat

Cotidianul Universul a dedicat, duminica, 25 martie 1912, o editie sarbatorii de Paste, pe prima pagina a acestui ziar fiind publicat un desen reprezentativ in care li se ura cititorilor "Sarbatori Fericite!". Insa tot pe prima pagina a publicatiei aparea materialul "Minunile intamplate la rastignirea lui Isus Christos", care incerca sa prezinte dintr-o perspectiva stiintifica momentul crucificarii Mantuitorului si sa explice acest moment printr-o eclipsa totala de Soare.

"Biblia ne spune ca in ziua cand a fost Isus Christos crucificat s'au intamplat cateva minuni: soarele s'a intunecat, iar pamantul s'a cutremurat. Se pare ca cel putin in ce priveste intunecarea soarelui, acest lucru e adevarat. Cercetari, ce e drept, s'au facut mai tarziu. Astfel, Tertullian, la inceputul veacului al treilea si Lucian, martirul din Nicomidia, care a murit in anul 312, au facut cercetari si au gasit prin arhivele de pe atunci, ca in adevar a fost o mare intunecime cand cu rastignirea Mantuitorului. La inceput se credea ca e vorba de o eclipsa totala de soare. Facandu-se cercetari insa, s'a vazut ca a fost o eclipsa de soare prin acele parti, dar la 24 Noembrie dupa Christos (...) S'a renuntat deci la aceasta explicare (...) S'a aratat apoi ca ziua crucificarei, 3 Aprilie anul 33, coincidea cu luna plina. In acea seara a fost o eclipsa de luna dovedesc calculele; dar iarasi se gaseste ca pentru Ierusalim, eclipsa nu mai avea insemnatate, deoarece cu un sfert de ora inainte de a fi vazuta din aceasta localitate, luna esise din umbra pamantului.

Afara de aceasta, e vorba de o intunecare in timpul zilei, iar nu in timpul noptii. Astfel, fenomenul in chestiune nu poate fi explicat usor (...) In ce priveste cutremurul, e foarte probabil sa se fi intamplat. Dupa cum se stie, sunt anumite regiuni ale globului, care sufera de cutremure mai mult de cat altele (...) Astfel, nu e de mirare ca in ziua de 3 Aprilie, anul 33, sa fi fost un cutremur de pamant la Ierusalim. Bine inteles, sunt inca multi cari cred ca semnele acelea au fost supranaturale, ceea ce ar deslusi chestiunea fara multa greutate pentru cei credinciosi", mai explica ziarul Universul in editia dedicata Pastelui din 1912.

Pastele - simbolul credintei desavarsite, al increderii neprihanite, al inaltarii omenesti, al Invierii

Multe publicatii au preferat sa acorde in editiile lor dedicate sarbatorii de Paste spatii ample perspectivei crestine. Reprezentativa in acest sens este poezia "Golgotha", de Leontin Iliescu, publicata pe prima pagina a ziarului Universul in editia dedicata Pastelui din 1912: "Pe crucea mortii pacatoase/ L-au rastignit intre talhari/ Si crucea de atunci ramase/ Un far prin timpii seculari. (...) El bland sta pironit in cue/ Privirea-i doar se'nalta trist/ Pe cand la cer un suflet sue/ Ca o vedenie de-artist/ Iar vrajba rade'n hohotire/ Si rade un Olimp in ea/ Nepasator ca azi in fire/ S'aprinde lumii-o noua stea/ Si rade ura'n ochii lumii/ E parca rasul lui Satan/ Ce-ar vrea acum pieirea lumii/ In al pacatelor noian./ (...) O noapte neagra de pacate/ Se varsa'n miezul zilii-atunci/ Si parca ea din slavi strabate/ Manata de ceresti porunci./ (...) Iar soarele apune'n haos/ Si viata'ntreaga-i un infern/ E-o sete adanca de repaos/ Si parca nopti de sus se cern./ (...) Golgotha arde'n feerie/ De limbi de foc ce cad de sus.../ O lume moare, alta'nvie/ Pe chipul blandului Iisus".

Pastele in ziarul Actiunea din 1915

In schimb, ziarul Actiunea, in editia dedicata Pastelui din 22 martie 1915, publica pe prima pagina un desen cu Iisus Hristos inaltandu-se la cer si un articol intitulat "Invierea". "In toata lumea crestina, se sarbatoreste astazi Simbolul credintii desavarsite, al increderii neprihanite, al innaltarii omenesti, al Invierii. Blindul si nevinovatul Cristos s'a nascut ca cel mai de pe urma si neinsemnat om. A propovaduit lumina adevarata din lumina adevarata: pacea intre popoare, iubirea sincera intre oameni, dragostea nemarginita intre frati, pretuirea adanca a celor ceresti, dispretul desavarsit a celor lumesti - trecatoare, ridicarea omului pacatos pana la Dumnezeul adevarat (..) Inviaza Cristos, ca sa deschida ochii mintii luminoase pacatosilor, sa indrumeze gandul celor alesi, sa ridice inviorandu-i pe cei cazuti nunumaratelor ispite. Vai si in ce stare de necredinta crestineasca, de decadere sufleteasca si de inferioritate omeneasca ne gaseste Invierea blandului Isus!".

Pastele in ziarul Curentul din 1915

Pastele - sarbatoarea cand "salutul popular se suspenda" si ii ia locul "un salut extraordinar si ca forma si ca inteles: Hristos a inviat! Adevarat a inviat!"

"In ciclul anului e un interval primavaratic - intre Pasti si inaltarea Domnului, - cand formula obisnuita a salutului popular se suspenda si locul ei il ia un salut extraordinar si ca forma si ca inteles: - Hristos a inviat! - Adevarat a inviat! Dela leaganul lui pana azi poporul romanesc se saluta astfel in intervalul acesta de patruzeci de zile. E un timp de intensa munca agricola si totusi peste tot si peste toate pluteste o atmosfera de ampla si mareata sarbatoare cu rasfrangeri de imponderabil aur imparatesc in ochi si pe obrazurile luminate. Extraordinara ca fenomen istoric, minunea Invierii impune anual un ritm nou vietii zilnice si sfarma pana si formula mecanica a salutului. Cine a trait rural intelege mai lesne si acel flux launtric al psihologiei populare care creste fascinata de sfantul eveniment ca apele marii sub atractia lunii. Invierea Domnului e sarbatoarea cea mai mare a poporului romanesc. Intreaga lui viata religioasa e polarizata in jurul ei. Prin ea, insasi existenta lui pamanteasca isi gaseste cheea intelesului. «Daca Hristos n'a inviat, credinta noastra e zadarnica». Si zadarnica viata insasi care ne-ar aparea atunci osandita iremediabil in cercul fatal al vremelniciei terestre. Invierea Domnului, ca fapt istoric, e puntea de aur aruncata peste haosul dintre ordinea naturala si ordinea supranaturala. Haosul acesta e moartea biruita de Hristos", le explica ziarul Curentul, in editia dedicata Pastelui din 15 aprilie 1928, cititorilor sai, alaturi de alte materiale dedicate "Sarbatorii nemuririi", intre care si "Am ars un sfant" si "Reprezentarea Patimilor si a invierii in vechia arta crestina".

Pastele in ziarul Adevarul din 1916

Sarbatoarea Invierii, intre "Christos va invia!" si "La Pastele Calului!" si perspectiva ateista: "Crist nu va invia niciodata, fiindca nu a existat!".

Adevarul, in editia dedicata sarbatorii pascale din 10 aprilie 1916, le oferea, pe prima pagina, o perspectiva hilara cititorilor sai, la rubrica "La Pastele Calului!": "Cristos va invia! a spus primul ministru, inchizand sesiunea Corpurilor legiuitoare. Cristos va invia! Dar cand? Anul acesta, la anul, peste doi, trei, zece ani? De aproape doua mii de ani crestinatatea asteapta invierea lui Cristos. In fiecare an, isi zice, ca poate la anul! Si asa, din an in an, asteptam noi invierea lui Crist, pina cind ne-am plictisit, si pina cind o noua doctrina, acea ateista, a ajuns sa creada ca Crist nu va invia niciodata, fiindca nu a existat!".

Totusi, Adevarul din 10 aprilie 1916 nu abandona intru totul perspectiva crestina, insa privita prin ochii ostasilor neamului, si publica pe prima pagina textul: "Atunci cand clopotele bisericilor vor suna vesele vestind drept-credinciosilor, ca Mintuitorul a inviat din morti, atunci cand tot crestinul va spune dupa datina «Cristos a inviat», noi ostasii neamului romanesc, sa plecam capul si sa ridicam o rugaciune catre fiul omului".

Pastele in ziarul Curentul din 1944

Pastele "Ca altadata..." si spovedania ca "un moment de completa sinceritate"

Ziarul Curentul scria in numarul dedicat sarbatorii pascale din 16 aprilie 1944 despre Pastele "Ca altadata...", publicand pe prima pagina o imagine mare, color, cu Iisus Hristos pe cruce si urarea "Christos a Inviat!". "Sunt in viata unui om, clipe cand acesta simte nevoia sa se spovedeasca, sa-si impartaseasca durerile, bucuriile sau nedumeririle. Clipe fugare desigur, ce trebuiesc prinse'n zbor ca un fluture (...) Momentul de spovedanie este un moment de completa sinceritate: o lepadare de sine cu care muritorii nu sunt obisnuiti, caci ei socotesc si astazi, mai ales astazi, ca o tainuire inteleapta reprezinta o chezasie de putere individuala, o garantie de stabilitate a binelui".

Pastele - sarbatoare dedicata femeilor, care sunt indemnate sa "profite de zilele de repos", sa economiseasca, dar sa nu isi neglijeze indatoririle gastronomice si sa faca un "Tort cu crema"

"Vreti sa profitati cu adevarat de zilele vacantei, atunci acordati putina atentie propriei dvs. persoane. Nu sunt suficiente cele cateva minute de gimnastica pe care le faceti sau fardul care-l dati pe fata, pentru a va mentine in forma. Incercati sa aplicati tratamentul de mai jos, veti fi uimite de rezultatul sau: Epiderma: Amintiti-va ca un ten nu e frumos, decat daca are prospetime, daca respira. Iar pentru ca pielea sa poata respira, e mai intai nevoie s'o curatati, de celule moarte, care acopera porii si in plus, si dau si o culoare urata. Intrebuintati in fiecare zi o crema de demachiat. Curatati pielea seara si dimineata, cu o emulsie grasa, sau un corp gras, animal sau vegetal. Odata pe saptamana deprindeti-va sa faceti o baie de aburi fetei", erau sfatuite doamnele, cu ocazia sarbatorii pascale din 16 aprilie 1944, in ziarul Curentul.

Insa, pentru ca sarbatorile implica si cheltuiala, femeile erau invatate si sa economiseasca banii: "Utilizati tot ceiace ramane in tuburile cu ros de buze. Pentru a profita de resturile ascunse in baza tubului, folositi-va de pensula". Dar ce ar fi sarbatorile de Paste daca gospodinele nu ar face si o prajitura? Fapt pentru care Curentul din editia de Paste din 1944 oferea si o reteta pentru realizarea unui delicios "Tort cu crema": "Puneti pe planseta 125 de gr. faina si faceti la mijloc un loc in care puneti o lingurita de zahara, un praf de sare, o lingura de apa rece, 60 gr. de unt (putin muiat cu o lingura de lemn) si un ou intreg. Framantati totul bine, intinzand cu mana, odata, de doua ori aluatul pe planseta. Adunati tot intr'o minge si lasati la rece doua ore. Intindeti o foaie groasa cam de jumatate cm. Taiati-o rotund si ceva mai mare decat forma in care o veti coace. Ungeti forma cu unt si asezati in ea foaia cu marginile in sus. Cu varful unui cutit faceti in aluat 4-5 intepaturi. Faceti o crema, frecand intr'o strachina 125 gr. zahar cu doua oua intregi si doua galbenusuri, pana se albesc. Amestecati apoi cu doua linguri de faina cernuta (linguri nu prea pline) si subtiati totul cu patru decilitri de lapte. Adaogati apoi o lingura de unt topit (fara sa fie fierbinte), o lingura de apa de flori si un praf de sare. Turnati crema in forma imbracata in aluat, asa pentru a mai ramane loc pana la marginea de sus a aluatului si dati la copt la un foc puternic. Cam dupa trei sferturi de ora prajitura e gata. Nu scoateti imediat din forma, ci lasati-o sa se raceasca".

Citeste si:

Pastele caritabil - traditionala "inima buna" a romanului se evidentiaza mai ales in preajma sarbatorilor

Pastele a reprezentat mereu un prilej pentru oameni de a-si arata generozitatea. Acum, dar si in 1944, era valabil acest principiu, dupa cum ne releva editia de Paste a ziarului Curentul din 16 aprilie, in care cetatenii erau indemnati sa fie buni cu prilejul acestei sarbatori. In acest sens, era dat exemplul Societatii "Avantul Tarii", care a impartit daruri saracilor. "Traditionala 'inima buna' a romanului, mai ales, in preajma sarbatorilor se evidentiaza", scria Curentul din 16 aprilie 1944, care preciza ca peste incrancenarea vremurilor "picatura aceasta de balsam alinator" poate aduce in inimile numerosilor nevoiasi "increderea in dragoste si grija frateasca a aproapelui". "Darurile - faina, zahar si oua - au mers in caminurile triste sa indulceasca sarbatorile unor oameni necajiti, sa aduca un licar de lumina in ochii inlacramati ai unor copii fara bucurii", potrivit aceleiasi publicatii.

Pastele in ziarul socialist Libertatea in 1945

Pastele socialist, al "muncitorului redus la ultimul grad de saracie, istovit de puteri si energie"

Libertatea (ziar de informatie si lupta socialista), in numarul de Pasti de duminica, 6 mai 1945, publica pe prima pagina cateva versuri si o imagine cu Iisus Hristos. "Au pogorat de pe cruce, crucificatele multimi: Sclavii, serbii, palmasii,/ Cei care au dezgropat diamantul si au imblanzit fierul (...) Drumul Golgotei: drumul celor multi (...) Invierea! Invierea celor multi si truditi./ Invierea gloatelor flamande de lumina si paine./ Invierea celor jertfiti/ Pentru viata mai dreapta, de maine./ Porni-vor de-acuma noroadele, catre insorite limanuri (...)".

Totusi, cititorul era informat ca "muncitorul redus la ultimul grad de saracie, istovit de puteri si energie, abrutizat de mizerie, e un foarte prost agent al transformarii sociale". "Prin ridicarea starii materiale si morale a muncitorului i se ridica totodata puterea de impotrivire, de revolta morala in contra nedreptei alcatuiri sociale, i se ridica constiinta de clasa".

Pastele, "imvatatura crestina" si "poticnelile unora dintre slujitorii ei"

"Cred ca este o greseala - sa judecam imvatatura crestina, dupa poticnelile unora dintre slujitorii ei, caci nimeni nu poate judeca pe Iisus dupa tradatorul de Iuda sau dupa oricare altul. Din toate acestea rezulta ca urgenta indatorire a Bisericei crestine este de a se intoarce la fagasul aratat de Iisus, debarasindu-se de toate metehnele omenesti si sa faciliteze prin desfiintarea barierelor confesionale, federalizarea statelor nationale, lasand chestiunile doctrinare pe seama specialistilor teologi, dand omenirei armonia bazata pe morala universala si eterna a Mantuitorului (...) Crestinismul trebuie sa mearga mana in mana cu socialismul pentru realizarea fericirii umane", se spunea intr-un material intitulat "Socialism si crestinism", din ziarul Libertatea (ziar de informatie si lupta socialista), in numarul de Pasti din 1945.

Pastele in ziarul Adevarul din 1950

Pastele si perspectiva istorica, in care oamenii au capatat constiinta din ce in ce mai clara ca sentimentul iubirii e iluzoriu, fara porunca muncii, a luptei neintrerupte pentru invingerea durerilor si suferintelor

"Zilele acestea de primavara readuc - prin ragazul lor si printr'o veche traditie - in amintirea oamenilor un fenomen petrecut acum aproape doua mii de ani. Stiinta, filosofia, ca si istoria insasi - cu multiplele ei necesitati de cercetare - l-au examinat, l-au interpretat, prezentandu-l sub diverse forme, dealungul vremii. Fara indoiala ca astazi ceeace numim «perspectiva istoriei» nu lipseste si cercetatorul poate desprinde sensul real pe care-l proecteaza imaginea lui Iisus", scria Adevarul de sambata, 8 aprilie 1950, pe prima pagina, intr-un editorial dedicat sarbatorii de Pasti.

"Framantarile sociale s'au rostogolit de atunci dealungul Istoriei, care au alaturat esentei ideale a imaginii lui Isus, simbolului invierii, cursul unei lungi si anevoioase experiente. Oamenii au capatat constiinta din ce in ce mai clara ca sentimentul iubirii e iluzoriu in efectele lui, fara porunca muncii, a luptei neintrerupte pentru invingerea durerilor si suferintelor. Aceasta lupta e astazi mai mult ca oricand legata de ideea pacii, de sfortarea continua pentru pace, care a fost intotdeauna simbolul cel mai inalt si cu cele mai intinse rezonante in sufletele popoarelor, - al acestei sarbatori", li se mai transmitea cititorilor.

Pastele in ziarul Romania Libera din 1990

"Pastele de altadata", reluat dupa perioada comunista, in care "zeci de Invieri" au fost ucise "in silite reuniuni tovarasesti", si "Pastele spectacol"

"Am scris de milioane de ori Dumnezeu cu d mic, lui Mos Craciun i-am zis Mos Gerila, zeci de Invieri am ucis in silite reuniuni tovarasesti, am botezat copiii hoteste, ne-am cununat pe ascuns, i-am lasat sa ne darime bisericile si sa ne strice sufletul... dar, de-acum, gata! De-acum vom aseza legea noastra crestineasca in locul cuvenit, iar oamenii, nestingheriti, isi vor relua viata religioasa. Dar oare si-o vor relua oare?... Prima capcana va miza pe setea noastra de confort. Ne chinuim de cinci decenii, sintem dornici de relaxare (...) A doua capacana va miza pe snobism, pe fascinatia pe care o exercita modelele straine. Vom fi invadati de iepurasi si puisori din alte zari, odata cu ciocolata va reveni oul festiv de ciocolata (...) O alta capcana, lansata chiar din anul acesta, este «Pastele spectacol». Adica, nu mai «tinem Pastele», il privim ca la cinematograf....", se spunea intr-un material publicat in Romania Libera, in numarul de joi, 12 aprilie 1990.

Solutia pentru recuperarea Pastelui crestin: trecutul si obiceiurile sale

"Pina vom incepe sa cautam solutii, poate ca nu este lipsit de interes sa aruncam o privire spre trecut, ca sa stim ce-am pierdut... Pentru toata lumea postul era post. Sa maninci de dulce insemna sa te faci de ris... Duminicile, la biserica, desigur: candela aprinsa in fiecare zi; purtari crestinesti, gesturi miloase, inaintea Pastelui tot omul se straduia sa intre in voie lui Dumnezeu, Apoi venea Saptamana Patimilor. Lunea era sarbatoare, desi nu se facea ceva anume. Marti se lucra mai putin. Miercurea deloc, caci se apropia momentul cand Hristos urma sa fie rastignit. In Saptamana Mare credinciosii radeau mai putin (...) Ipocrizie? Nu, decenta si respect fata de timpul sacru cind moare Hristos. In Joia Mare se roseau ouale, se incondeiau. Doamnele romane scriau ouale cu flori de aur, noteaza del Chiaro. Se porneau cozonacii, se framintau piini (...) Oamenii se spovedeau, se pregateau pentru marea impartasanie (...) Vineri femeile mergeau la cimitir sa aprinda candele pentru morti. Pe urma se duceau la biserica sa ia aghiazma (...) Apoi seara era slujba de prohod, ocolirea bisericii (...) Simbata se coceau fripturile, stufatul, puiul umplut cu stafide, baclavalele... Varuita cu o saptamina in urma, casa mirosea a curat, miros de Pasti. Cu o luminare in mina, oamenii se duceau la biserica unde ascultau toata slujba si, cind iesea preotul cu Lumina, izbucnea din pieptul tuturor: 'Hristos a inviat din morti, Cu moartea pre moarte calcind...'", se mai spunea in materialul ziarului Romania Libera.