Unul dintre regrete pe care le am, in contextul trecerii profesionale din presa in PR, este acela ca am pierdut legatura cu multe dintre persoanele cu care lucram la proiectele mele editoriale. In timp mi-am creat alte contacte, dar adesea imi aduc aminte cu drag - si chiar melancolie - de oamenii interesanti pe care i-am intalnit de-a lungul anilor mei in presa, pentru ca au fost intotdeauna o sursa de inspiratie pentru mine.
Este inevitabil, pe parcursul carierei, sa pierdem legaturi. Oricat de mult am incerca sa tinem „aproape” toate relatiile de colaborare, mai devreme sau mai tarziu o parte dintre ele vor capata prioritate, iar alte se vor raci. Malcolm Gladwell spune ca nu putem gestiona in mod eficient mai mult de 150 de relatii sociale o data (The Tipping Point – Regula lui 150). Or, ultima data cand am incercat sa imi centralizez „ochiometric” reteaua de contacte, am depasit 2.000.
La prima strigare, 2.000 pare un numar mare, insa reprezinta o cifra realista, daca punem laolalta cele cateva instrumente prin care „tinem legatura” in activitatea zilnica - agenda telefonului, serviciile de email, conturile din social media, cartile de vizita, post-it-urile si agendele clasice etc. Pentru cei mai sociabili dintre noi, media ar putea urca lejer la 4.000 – 5.000 de contacte.
Citeste si:
In tot acest timp in care pierdem legaturi, nimeni nu sta pe loc. Cu mici exceptii, oamenii pe care i-am cunoscut si cu care am petrecut ani din viata au crescut profesional, la randul lor, pe drumuri diferite. Cu prea putini dintre ei am mai vorbit in ultima vreme.
Atunci cand ne gestionam reteaua, prioritizam contactele in functie de importanta lor actuala. Cu cat un contact este mai activ in contextul nostru profesional sau ne poate ajuta sa ne indeplinim obiectivele, cu atat va fi plasat mai sus in ierarhia retelei. Pareto ar spune ca 20% dintre contactele si resursele noastre genereaza 80% din rezultate. Prin urmare, ne concentram adesea pe cele 20%.
Uneori, insa, un ajutor nesperat poate fi acordat de contactele „adormite”, pe care le-am pierdut undeva pe drumul dintre punctul nostru de despartire si momentul actual din cariera.
Citeste si:
Conceptul (dormant ties) ii apartine lui Adam Grant, profesor la Universitatea Wharton, care scria in 2013 despre „valoarea ascunsa din reteaua de contacte”. Viata noastra profesionala evolueaza si, odata cu ea, bagajul de cunostinte, resurse si relatii. De obicei, remarca el, contactele apropiate au acces la informatie „redundanta” (in mare, aceleasi cunostinte, resurse si relatii pe care le avem si noi). Reactivarea unor relatii mai vechi readuce in viata noastra persoane care, in ultimii ani, au evoluat intr-un context social si profesional diferit, iar acest lucru poate genera resurse si repere noi care sa ne ajute in proiectele noastre.
Desigur, nu este niciodata usor sa reiei o legatura si sa ceri ajutorul, in acelasi timp. Riscul unui refuz politicos (sau mai putin politicos) este destul de mare, mai ales daca relatia in sine nu a fost prea apropiata in trecut. Sunt insa cateva lucruri pe care le poti face pentru a pregati terenul.
Citeste si:
- Actualizeaza-ti periodic baza de contacte. Oamenii sunt in continua miscare. Din fericire, cele mai multe contacte din social media isi actualizeaza profilul in timp real, ceea ce te ajuta sa le monitorizezi mai usor parcursul profesional. Macar o data pe an, insa, dedica-ti cateva ore pentru a verifica si actualiza contactele din email si agenda telefonului, pentru ca acestea pot ramane in urma.
- Fii pragmatic: fa-ti o selectie si o strategie. Probabil ca n-ai sa poti inghesui in agenda toate persoanele pe care vrei sa le revezi, dintr-o data. Gandeste-te la motivele pentru care vrei sa reactivezi o relatie si pune-le in balanta cu obiectivele tale profesionale. Vor avea prioritate persoanele care, cel putin in aparenta, iti asigura acest echilibru. Atentie, insa! Contactele „adormite” ne pot surprinde. Tot Adam Grant arata ca o ierarhizare ipotetica, in ordinea importantei, poate fi eronata, pentru ca cele mai slabe contacte se pot dovedi la fel de puternice precum cele pe care le-am presupus initial a fi de top.
- Suna! Este mai simplu sa trimiti un mesaj scris, mai ales cand nu ai mai vorbit cu o persoana de ceva vreme. Presupui, poate pe drept cuvant, ca mesajul tau va avea vizibilitatea sperata. Daca insa vorbim despre cineva ocupat si asaltat de comunicare, mesajul tau poate fi ignorat o perioada de timp sau poate ramane invibizil. Lipsa unei reactii imedite te poate descuraja sa insisti pentru reconectare. Este mai bine sa faci rost de un numar de telefon direct si sa suni. Comunicarea pe telefon este personala si mult mai eficienta.
- Fa-ti timp si pentru intalniri fata in fata. Actualizarea agendei poate crea pretextul pentru o reintalnire. Oricat ar fi de incarcat programul, cu siguranta ca poti gasi timp pentru o reconectare la o cafea, cu cineva pe care nu l-ai mai vazut demult. Astfel de intalniri iti ofera „o gura de oxigen”, o perspectiva proaspata si pot genera chiar lead-uri de business. Pentru inceput, una pe luna poate fi un obiectiv realist.
- Daca timpul sau distanta nu iti permit, foloseste instrumentele virtuale. Uneori, oamenii sunt mai greu accesibili, dar – in era tehnologiei – acest impediment n-ar trebui sa ingradeasca comunicarea. Da-ti o intalnire virtuala cu un fost coleg sau cu un vechi prieten. Seara, pe Skype, la un pahar de vin, veti depana amintiri si veti impartasi impresii ca si cand nu v-ati mai fi vazut de cateva zile.
- Fii altfel! Ocaziile frumoase din viata cuiva sunt un pretext bun pentru a relua legatura – o zi de nastere, o promovare, un botez. De obicei, atunci primim si cele mai multe mesaje de la prieteni si cunostinte cu care nu am mai vorbit demult. Cand spui La multi ani! sau Felicitari!, fa-o din inima. Un telefon sau un mesaj personal transmite mult mai bine caldura acestei urari, decat un Like sau un Congrats! generat automat pe LinkedIn.
- Provoaca reuniuni. Companiile mari investesc resurse importante in platforme de tip Alumni, dedicate fostilor angajati. Valentele de business, dar si emotionale ale acestor comunitati nu pot fi neglijate. Reintalnirile la nivel restrans, intre fosti colegi de department sau de facultate, pot fi la fel de eficiente. Si, mai ales, amuzante. Preia initiativa si organizeaza o intalnire.
- Reinnoieste-ti statutul de membru. Poate ca in trecut ai fost mai activ in comunitati profesionale sau sociale care ti-au creat oportunitati importante. Daca ai amintiri frumoase si beneficiile sunt pe masura, merita sa verifici agenda lor de evenimente si sa te inscrii cu prima ocazie.
- Nu ignora contactele „din linia a doua”. Echipele de suport, asistente si manageri de comunicare pot fi contacte foarte bune care intermediaza (sau restrictioneaza) accesul la factorii de decizie dintr-o companie. Bunele practici in management si comunicare vorbesc adesea despre pozitia strategica a acestor persoane, cu a caror „bunavointa” cineva poate creste sau esua in cadrul organizatiei. Din pacate, adesea ele sunt primele „contacte uitate”, odata ce un angajat paraseste compania. De aceea, ele vor aprecia intotdeauna o persoana care intretine o relatie sincera si corecta, mai ales cand nu mai are nevoie de sprijinul lor imediat.
- Cere ajutor cand te impotmolesti. La modul ideal, o legatura solida are nevoie de un singur telefon pentru a se reactiva la puterea sa initiala, chiar daca a fost inactiva o perioada mai lunga de timp. Uneori, insa, persoana in cauza fie nu este foarte accesibila, fie nu impartaseste aceleasi interese sau amintiri frumoase despre tine. Poate ca exista un prieten/ contact comun care te poate ajuta. Roaga-l sa organizeze o intalnire in trei. Daca lucrurile merg bine, fiecare dintre voi va avea de castigat.
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
