Creative Est aduce in discutie impactul pe care comunitatile si proiectele creative il au in dezvoltarea oraselor si felul in care designul, arta, tehnologia, moda si gastronomia genereaza noi modele de business. In plus, festivalul se vrea a fi o conexiune intre expertii industriilor creative din Europa de Est si antreprenori prin seminarele, workshop-urile si conferintele tinute de acestia, dar si intre investitorii si antreprenorii straini si nu in ultimul rand, intre partenerii comerciali si entitatile statului.

Festivalul porneste de la convingerea ca orasul Bucuresti poate deveni centrul regional al industriilor creative, deoarece in prezent, economia creativa este puternic concentrata in Capitala, astfel ca 12,5% din firmele bucurestene au un profil specific industriilor creative. Totodata, acestea genereaza 7% din PIB-ul Romaniei, in special sectoarele de IT si software, urmate de publicitate, arhitectura si design de produse.

Cum a aparut ideea unui astfel de festival? „Ideea festivalului ne-a venit dupa cativa ani in care ne-am ocupat de zona de antreprenoriat in cultura si ne-am dat seama ca are un potential imens. Sunt zeci de absolventi din facultati cu profil artistic care nu stiu nimic despre antreprenoriat, iar festivalul reprezinta o oportunitate pentru ei de a-si pune la punct aceste notiuni si a le implementa in afaceri”, spune Sabina.

„Initial, ne-am uitat la ceea ce se intampla in Australia si in Anglia, am fost fascinati, apoi sceptici ca asemenea lucruri se vor intampla in Romania”, continua Sabina. In Marea Britanie exista o directie nationala si o divizie specializata privind industriile creative inca din 1997, cand Tony Blair crea un sector industrial pe baza a 13 industrii.

De altfel, majoritatea tarilor dezvoltate din Europa de Vest au implementat o strategie privind aceste industrii creative si au identificat astfel care sunt punctele lor tari si slabe. In industriile care performau cel mai bine au investit masiv si au dezvoltat know-how-ul, astfel incat sa poata deveni lideri mondiali, iar in sectoarele mai putin dezvoltate au creat agentii care sa ofere training gratuit antreprenorilor creativi pentru a le aplica in modele de afaceri.

In Europa de Est, Polonia este cea mai avansata in ceea ce priveste industriile creative: are deja o definitie a acestora si o strategie nationala, urmata indeaproape de Ungaria, care a infiintat un centru national de industrii creative, Design Terminal, cu un buget estimat la doua milioane de euro. „Bugetul alocat Culturii este imens, s-ar putea gasi finantare pentru o astfel de agentie si la noi”, spune Sabina.

Care este pulsul industriilor creative din Romania

In prezent, tara noastra exceleaza in zona de productie, unde exista foarte multe fabrici de confectii, care insa produc in sistem lohn, nereusind sa adauge o valoare adaugata brand-ului de tara: „Ecosistemul nu functioneaza deoarece creatorii de produse de mobilier sau de fashion nu au reusit sa se conecteze cu proprietarii fabricilor. Niciunul dintre ei nu stiu sa explice de ce un design romanesc produce valoare adaugata unor branduri straine, iar producatorii nu inteleg de ce ar trebui sa dedice 10% din productie unui produs romanesc, cand poate sa o trimia la Zara, cu o marja de profit mai mica, dar constanta”, explica Sabina.

Citeste si:

De asemenea, creatia si design-ul sunt zone foarte dezvoltate, Romania avand cele mai multe prototipuri de produse din randul tarilor din Europa de Est, dupa cum povesteste Sabina.

Cum vrea statul sa ajute industriile creative

Prima editie a Creative Est a adunat 3.500 de vizitatori in weekend, cand festivalul este deschis publicului larg, dar si cateva sute de antreprenori in timpul saptamanii, care au participat la conferintele, seminarele si workshop-urile tinute de expertii in industrii creative. Totodata, a atras atentia autoritatilor statului, in special ministrului Muncii, Dragos Pislaru, care la prima editie s-a numarat printre organizatori.

In februarie, s-a infiintat un punct de lucru informal la initiativa lui Pislaru, care isi propunea ca pana in septembrie sa lanseze o carte alba a sectorului cultural si creativ, care va aduna, pentru prima oara, codurile CAEN ale acestor industrii si va crea o definitie la nivel national pentru sectoarele vizate. „Finantare exista pe zona industriilor creative, e clar ca are un foarte mare potential, insa nu exista o definitie a acestora si este greu sa se aloce buget”, explica Sabina.

In asteptarea unei definitii oficiale, Sabina numeste industriile creative pornind de la exemplul Marii Britanii: industrii care folosesc proprietatea intelectuala, creativitatea si talentul indivizilor pentru a genera bunastare si locuri de munca. In randul acestora se regasesc 13 astfel de industrii: publicitatea, arhitectura si regenerarea urbana, arta, mestesugurile, design si moda, film si video artele spectacolului, mass-media, monumente si turism cultural, cercetarea si dezvoltarea, It&software, editare si tiparituri, web design si jocuri video. Pe scurt, industriile creative vizeaza tot ce este produs sub proprietate intelectuala si are potential industrial, intra in circuitul economic si produce valoare, ajuntand la dezvoltarea nationala.

Pentru editia de anul acesta, organizatorii asteapta 5.000 de persoane in weekend si 500 de antreprenori in timpul saptamanii. La targul de la finalul saptamanii vor participa 60 de start-up-uri romanesti si unul din Estonia. Bugetul festivalului se ridica la 50.000 de euro, provenit in special de la partenerii comerciali, dar si de la Ministerul Culturii.

Creative Est are loc in perioada 10-16 octombrie, la Arcub Gabroveni, Hala de la Industria Bumbacului, UNARTE si Universitatea de Arhitectura Ion Mincu. Lideri ai clusterelor si hub-urilor creative din Nantes, Kiev, Belgrade, Tartu dar si designeri, artisti si artizani locali vor lua parte la o serie de workshop-uri, conferinte si dezbateri publice ce se adreseaza celor care lucreaza sau isi doresc o cariera in arta, design, tehnologie, gastronomie, moda si dezvoltare urbana. Cel mai mare eveniment al festivalului este dedicat publicului larg: Market-ul Creative Est va transforma o fosta hala de textile din complexul Industria Bumbacului in spatiu de descoperire a peste 50 de standuri de design, arta si gastronomie.

Sectorul cultural si creativ reprezinta 6,8% din PIB-ul Uniunii Europene si angajeaza 6,5% din forta de munca, adica aproximativ 14 milioane de oameni. In Romania, aceleasi statistici pentru sector indicau 5,93% si, respectiv, 4,48%. In plus, in perioada 2009-2013, valoarea adaugata realizata de sectorul cultural si creativ a avut un trend pozitiv, cu o crestere de 82,4% ajungand de la valoarea initiala de 4.503,7 milioane de Euro, la 8.214,7 milioane de Euro in 2013.