Ralph Waldo Emersen a spus-o cel mai bine: “este cea mai frumoasa compensatie a vietii faptul ca nici o persoana nu poate in mod sincer sa ajute o alta persoana fara sa se ajute mai intai pe ea insasi”. Acestea fiind spuse, de ce oare am impresia ca exista oameni care sunt implicati in CSR si care acorda mai mult timp si atentie beneficiilor PR-ului decat caritatii si ONG-urilor care pledeaza pentru un astfel de ajutor?

Intotdeauna am privit CSR-ul nu numai ca o parte a unui angajament personal de a-i ajuta pe cei care nu pot sa o faca ei insisi, dar intr-un context mai larg care spune ca CSR-ul este, de fapt, benefic afacerii. Dezbaterea in ceea ce priveste motivul pentru care oamenii sau corporatiile aleg sa ajute nu poate fi generalizat intr-o singura categorie. Cu toate acestea, in aceasta lume a globalizarii media, nu putem ignora atractia fiecaruia de a beneficia de o imagine buna in presa in urma unui “bine” facut comunitatii prin intermediul unei donatii sau a unui voluntariat. Pentru corporatii, totul face parte din munca de zi cu zi, dar pentru indivizi, intentia este intotdeauna o chestiune care se afla sub semnul intrebarii.

PR-ul, prin definitie se refera la comunicarea unui mesaj despre o informatie, un eveniment sau un produs intr-o maniera (de obicei pozitiva) pentru a castiga recunoastere, prestigiu sau expunere – de obicei, toate trei la un loc. Luand in considerare istoria CSR-ului pe piata locala, trebuie sa punem sub semnul intrebarii interesul subit in activitatile CSR si sa punem o intrebare evidenta: sunt indivizii/corporatiile mai degraba interesati sa ajute comunitatea decat sa-si vada numele in presa locala pentru a castiga avantaje de pe urma PR-ului?

In majoritatea cazurilor, din fericire, motivul este cel dintai. Cu toate acestea, exista si exceptii. Mult prea des, am auzit despre insistentele asupra presei pentru a scrie articole despre “generozitatea” unor donatii sau a muncii de caritate pentru ONG-uri sau alte activitati CSR. In aceste putine exemple, este de remarcat faptul ca articolele, pozele si imaginea raman adevaratele scopuri - promovate prin intermediul falselor “evenimente de media” pentru a se asigura maximum de expunere.

De observat este si clasamentul celor mai puternici oameni din Romania, care sunt valorizati in functie de notorietate, avere, putere si desigur munca sociala. Mai mult decat atat, interesant este ca cei care au punctat putin in ceea ce priveste actiunile caritabile, au inceput sa se intereseze mai mult de acest subiect in urma aparitiei articolelor in presa. Conteaza PR-ul? Fiecare poate sa ajunga la propria lui concluzie.

Aceasta abordare superficiala a subiectului nu subestimeaza, totusi, munca multora care au dus activitatile CSR la un alt nivel in Romania. Caritatea facuta numai pentru PR poate avea oricum beneficii (bani sau orice altceva). Totusi, spus simplu, este indepartat aspectul moral foarte important, care se refera la motivul pentru care oamenii si corporatiile se implica de la bun inceput in astfel de proiecte.

Un exemplu de intentie buna este conducerea si personalul de la United Way, organizatie care, in cel de-al treilea an de functionare in Romania, face progrese intr-o maniera unica pe piata. The United Way este cea mai mare organizatie caritabila din US, daca nu chiar din lume.

Citeste si:

In timp ce PR-ul joaca un rol important pentru United Way pe toate pietele, obiectivul nu este acela de a aduce beneficii de imagine organizatiei, ci acela de a comunica ajutorul oferit de organizatie comunitatilor din intreaga lume. Indivizii nu sunt evidentiati, dar ei sunt recunoscuti. Datorita acestui punct se iveste dezbaterea referitoare la faptul daca oamenii ar trebui pusi pe un piedestal pentru recunoasterea contributiei pe care au avut-o in activitati comunitare. United Way ofera recunoasterea, dar intr-o maniera care promoveaza notiunea de efort in schimbul numelui unui individ.

Din experienta mea, as putea sa mentionez cateva nume ale unor oameni care au excelat in contributia adusa comunitatilor lor, numai dintr-un simt al responsabilitatii si serviciului fata de comunitate. Cateva nume de retinut: Stefania Pop - Junior Achievement, Cosmin Alexandru -President of AIESEC Board, Leslie Hawke - Ovidiu Rom si Steven van Groningen, din conducerea United Way, cat si intreaga conducere de la United Way care personifica conceptual CSR.

Acesti oameni au investit timp, bani si suflet in activitati si acte de caritate de care se simt cel mai aproape. Nu a fost niciodata o goana pentru glorie sau pentru castiguri personale, doar simpla credinta ca nu poti construi o lume fara sa incerci sa-i faci pe ceilalti mai buni decat sunt, o lume in care fiecare trebuie sa-si depaseasca propriile limite, incercand in acelasi timp sa fie responsabil fata de comunitate.

Dezbaterea CSR vs. PR se rezuma astfel la intentie. In timp ce laud activitatile celor care fac eforturi pentru a ajuta comunitatile (indiferent de motiv), inchei cu un ultim gand: onoare inainte de onoruri!

# # #

Articol realizat de Radu Florescu, Directorul General al Saatchi&Saatchi, pentru www.responsabilitatesociala.ro.

www.responsabilitatesociala.ro este un un program care isi propune sa convinga companiile romanesti sa investeasca in dezvoltarea societatii si a comunitatilor in care functioneaza. Programul este realizat de agentia Selenis si este sustinut de Wall Street.ro. Partenerii www.responsabilitatesociala.ro sunt BRD Groupe Societe Generale, Orange Romania, JTI Romania, Europa FM si Comunicatedepresa.ro.