“Cred ca efectele aderarii pentru piata de PR din Romania sunt departe de a fi atat de spectaculoase cat s-ar astepta observatorii externi. Companiile romanesti care s-au pregatit pentru intrarea in Uniunea Europeana au inceput de ceva vreme sa comunice prin intermediul relatiilor publice, multinationalele aveau oricum cultura comunicarii”, ne-a declarat Sorana Savu, Senior Partner al agentiei de PR Premium Communication. “Atunci cand incepi un program de relatii publice onest si de durata, te bazezi pe un istoric factual de durata, nu decizi subit ca trebuie sa ai agentie de PR doar pentru ca de azi «suntem europeni»”, a adaugat Savu.

Relatiile publice genereaza o piata capricioasa – greu de estimat, greu de segmentat, imposibil de uniformizat. Piata de PR poate fi estimata doar pe anumite segmente, dintr-un tablou mozaicat. “Estimez ca suma cifrelor de afaceri ale agentiilor de PR si departamentelor de PR din agentiile de comunicare full-service se va situa in 2007 la peste 20 milioane euro”, a declarat Gabriela Lungu, Managing Partner al agentiei The Practice.

Dar problemele apar in insasi definirea pietei de PR, care poate fi apreciata ca fiind formata exclusiv din agentiile de PR sau din agentiile de PR plus departamentele de relatii publice din agentiile full service. Piata de PR ar putea include si ONG-urile sau departamentele din cadrul marilor companiii si institutii, care ruleaza, uneori fara sa apeleze la agentii, bugete de sute de mii de euro. Totodata, departamentele agentiilor complementare PR-ului nu prezinta cifre diferentiat, iar activitatile de relatii publice se desfasoara cu echipe interne ale companiilor sau combinat.

Un punct de consens al specialistilor din industrie este ca piata de PR creste si se maturizeaza, in tandem cu cresterea economica. “In mod constant, fara explozii sau artificii, piata creste. Apar mai multe companii romanesti care pozitioneaza comunicarea ca instrument de management si nu ca unul doar de vizibilitate. Este un proces de asezare si maturizare”, este de parere Crenguta Rosu, Managing Partner la DC Communication.

In Romania exista in prezent aproximativ 100 de agentii de PR, cu cifre de afaceri care variaza de la cateva zeci de mii de euro la mai multe milioane. DC Communication, agentie care are in portofoliu clienti ca Petrom sau Distrigaz, a inregistrat o cifra de afaceri de 7,5 milioane de euro in 2006 si estimeaza rezultate asemanatoare pentru acest an.

O agentie mai mica, Premium Communication a inregistrat afaceri de 496.000 de euro anul trecut si a raportat cresteri substantiale la incasari in prima jumatate a acestui an. The Practice este o agentie infiintata in noiembrie anul trecut si care a ajuns, dupa primele sase luni ale acestui an, la o cifra de afaceri de 400.000 de euro.

Un buget mediu de relatii publice se situeaza, in Romania, intre 65.000 - 70.000 euro, potrivit unui studiu realizat de Clubul Companiilor de Relatii Publice in acest an. Din aceasta suma, procentul care ramane in agentia de PR variaza considerabil, de la mai putin de 10% pana la 95%, in cadrul unui proiect de gestionare de criza.

Cifrele difera si atunci cand vine vorba de numarul de clienti. In cele noua luni de la infiintare, The Practice a colaborat cu 15 clienti, un numar ridicat pe o piata unde agentiile de PR prefera un numar redus de clienti, care sa fie insa ancorati in parteneriate pe termen lung. “Numarul de clienti noi este irelevant, pe o piata in care contractele de durata sunt cele care conteaza, iar ele au clauze clare de exclusivitate. O data ce ai in portofoliu un jucator de pe piata de telefonie mobila, sa zicem, nu poti avea mai multi. Miza e sa ai clientul cel mai bun. Procentual, daca va spun ca am crescut portofoliul de clienti cu 30% poate parea mult. Daca 30% inseamna 3 clienti noi poate parea putin”, a declarat Sorana Savu de la Premium Communication.

Citeste si:

Lupta pentru clienti importanti devine tot mai stransa, pe masura ce mai multi giganti internationali au intrat pe piata din Romania – companii cu standarde inalte de comunicare si cu o cultura solida a relatiilor publice in spate. In aceste conditii, agentiile de PR opereaza schimbari, urmand in principal doua tendinte: isi extind oferta prin adaugarea de noi servicii sau, dimpotriva, se specializeaza pe doar unul sau doua servicii, pe care le abordeaza in profunzime.

Pentru agentiile care ofera mai multe tipuri de servicii, au prioritate relatiile cu presa (55% Premium Communication, 45% DC Communication, 20% The Practice), serviciile de consultanta (40% The Practice, 25% Premium Communication), comunicarea interna (25% DC Communication, 5% Premium Communication), comunicarea in situatii de criza (15% Premium Communication), comunicarea externa (15% DC Communication).

O alta tendinta a pietei este desprinderea departamentelor de PR de companiile mama si transformarea lor in agentii specializate. Acesta este cazul agentiilor de publicitate Graffiti BBDO, Lowe&Partners, McCann si GMP, care si-au transformat departamentele de PR in Pleon Graffiti, Lowe Public Relations, McCann PR, respectiv GMP PR. Noile agentii deruleaza de regula contracte pentru clientii deja existenti ai agentiei, dar pot contracta si alti clienti.

Un alt fenomen in PR-ul romanesc este cresterea numarului de afilieri, atat pentru firmele din Romania, cat si pentru cele afiliate la retele internationale. Pe de alta parte, existenta pe piata locala a companiilor-client cu activitate internationala a generat o aliniere a activitatii de comunicare. “Vorbim de standarde, de cerinte, de necesitatea lucrului «in retea» pentru a raspunde solicitarilor intr-un mod unitar”, a declarat Crenguta Rosu de la DC Communication.

Din punctul de vedere al eticii profesionale, agentiile profesioniste de PR din Romania functioneaza dupa regulile inscrise in codurile etice internationale. In Romania nu exista un cod etic al PR-istului, practicantii orientandu-se dupa codurile IPRA sau PRSA, propuse de asociatiile din tarile cu o industrie mai veche.

Specialistii PR-ului romanesc apreciaza ca piata s-a profesionalizat in ultimii ani, pe masura ce in breasla intra tot mai multi absolventi de studii superioare de profil. Cu toate acestea, unii angajatori sunt ingrijorati de faptul ca tinerii candidati nu au o imagine reala asupra caracteristicilor acestei profesii. “Ce observam, ca angajatori, si e un lucru pe care il notam cu destula ingrijorare, e o scadere continua a entuziasmului si a curiozitatii fata de aceasta profesie. Putini candidati care se prezinta la interviuri vin spre o agentie pentru ca sunt atrasi de profesie – cei mai multi vin atrasi de mirajul beneficiilor ce decurg din ea: profil, statut social, bani, etc. Si sunt surprinsi cand sunt primiti din partea cealalta cu raceala de catre angajatori”, a declarat Sorana Savu.

Daca e sa ne comparam PR-ul cu pietele din regiune, vestile sunt bune. “Avem o piata mai matura, mai sofisticata si mai dinamica decat majoritatea tarilor din regiune. Avem foarte multi jucatori, dintre care nu putini sunt foarte seriosi si competitivi”, este de parere Gabriela Lungu, de la The Practice. In tot spatiul est-european nu au existat pana spre sfarsitul anilor ’80 agentii de PR in adevaratul sens al cuvantului. Majoritatea agentiilor care astazi sunt lideri de piata in Polonia si Ungaria s-au nascut in primii ani dupa 1990, pana in 1995. “Ceea ce se intampla acum 5-8 ani in Polonia si Ungaria se intampla astazi in Romania, in mare desigur. Apar si vor mai aparea si in Romania multe agentii noi. Nu toate vor ajunge insa la maturitate”, conchide Gabriela Lungu.