"Jocurile Olimpice vor marca, la fel ca si aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului, o noua etapa in transformarea Chinei intr-o economie eficienta, orientata spre piata si sofisticata din punct de vedere financiar", a apreciat Daniel Shui, de la JF Asset Management.

Beijingul a cheltuit sume importante in acest scop, facand investitii in valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari, ceea ce face ca aceasta editie a Jocurilor Olimpice sa fie cea mai scumpa din istorie. Regimul chinez si-a dovedit voluntarismul si prin masuri extreme, ca inchiderea a sute de uzine, inclusiv din provinciile vecine celor care au gazduit probe olimpice, pentru a asigura un aer curat pentru vizitatori.

"Priviti drumul parcurs in decurs de un an. China, ca marca, se afla atunci in dificultate, din cauza dosarului jucariilor toxice" si a altor scandaluri privind calitatea produselor, comenteaza Greg Paull, directorul filialei de la Beijing a societatii de studii de piata R3.

China ca marca este asociata mai degraba in prezent, pentru cei care au asistat la Jocurile Olimpice, cu sponsori nationali, ca Lenovo (al patrulea producator de calculatoare din lume), Haier (gigant in industria produselor electrocasnice) sau China Mobile (cea mai mare companii de telefonie mobila din lume in ceea ce priveste numarul de abonati).

"Sponsorizand Jocurile Olimpice de Iarna si Jocurile Olimpice de Vara, Lenovo a devenit o marca recunoscuta pe plan mondial", a subliniat si consultantul Roland Berger.

Pe de alta parte, Olimpiada nu va avea decat un impact redus asupra economiei chineze, considera analistii.

Investitiile, repartizate de-a lungul celor sase ani de pregatire, sunt foarte mici in comparatie cu bogatia tarii, reprezentand mai putin de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) pe anul 2007 (3.400 de miliarde de dolari), sau, dupa cum explica expertii de la institutul de cercetare Capital Economics, "putin mai mult de jumatate din bugetul pentru educatie de anul trecut".

Citeste si:

Fondurile au fost dedicate in special proiectelor de infrastructuri, de care capitala chineza avea oricum nevoie, mai putin de 1,9 miliarde de dolari fiind consacrati instalatiilor sportive construite special pentru Jocurile Olimpice.

"Aceste proiecte reprezinta un progres", subliniaza Standards and Poors. Ele se inscriu in frenezia muncii care a cuprins China in ultimii ani si care a dus la aparitia unor orase noi, autostrazi sau centre comerciale, productia din sectorul constructiilor crescand de 2,7 ori intre 2001 si 2006.

Pe termen scurt, economia chineza ar putea fi, insa, afectata de ceea ce Mark Williams, de la Capital Economics, califica drept "crampa industriala": o scadere a productiei legata de inchiderea uzinelor.
Dar "uzinele care au fost nevoite sa isi reduca productia sau sa se inchida nu reprezinta, probabil, decat 1% sau 2% din productia industriala nationala", considera Tao Wang, de la UBS.

Si alte sectoare ar putea fi afectate, precum cel hotelier, care pare sa fi inregistrat rezultate dezamagitoare.

Potrivit JP Morgan, insa, activitatea, in special in sectorul "industriei si constructiei se va relansa" dupa aceasta perioada exceptionala.

"Incheierea constructiilor legate de Jocurile Olimpice va avea un impact pe termen scurt, inainte sa inceapa noi constructii si cheltuieli cu infrastructura", a dat asigurari Tao Wang.