Desi legislatia a fost armonizata cu a Uniunii Europene in acest domeniu, exista companii care dispun de bugete de reclama impresionante si care isi permit sa intoxice audiovizualul romanesc cu spoturi ce incalca legea sau sunt „pe muchie”, bazandu-se pe faptul ca nimeni nu-si va permite vreodata sa le ceara socoteala. Cum noi ne-am fript deseori cu ciorba, in acest prim episod al unui serial in care vom analiza diverse campanii publicitare inselatoare vom sufla in… iaurt.

Sunteti constipati? Folositi laxative!

Daca v-ati uitati macar o jumatate de ora pe zi la televizor, este imposibil sa nu fi remarcat cel putin una dintre reclamele cu care firma Da-none il bombardeaza pe consumatorul roman de iaurt. Sunt bune, nimic de zis, dar de aici si pana la a incerca sa convingi audienta ca laptele fermentat este un panaceu pentru tot felul de boli e cale lunga. Spre exemplu, in spotul pentru Activia, se citeaza un studiu realizat de Institutul Danone, potrivit caruia 9 femei din 10 care au probleme cu digestia au declarat ca se simt mai bine dupa ce au consumat, timp de 14 zile, respectivul iaurt. Cu litere mici si repezi mai scrie pe ecran (dar cine are timp sa citeasca?) faptul ca studiul a fost realizat in 2003, pe un esantion (reprezentativ???) de 231 de frantuzoaice. Ei bine, trecand peste faptul ca legea interzice acest tip de reclama, nu putem sa nu observam parsivitatea enuntului: de faptul ca iaurtul-minune n-are nici un efect asupra constipatiei te poti convinge abia dupa doua saptamani si o cheltuiala de 154.000 de lei vechi.

Institutul Danone din Franta, desi se da „independent”, este finantat de celebrul fabricant de iaurturi. Chiar si in aceste conditii, am fi fost curiosi sa vedem cat de „stiintific” poate fi un astfel de studiu, insa este mult mai usor sa pui mana pe raportul SRI decat pe respectivul document. La Bucuresti, persoana care tine legatura cu presa este permanent „in sedinte”, nu poseda adresa de e-mail (de altfel ditamai firma nu are nici macar site de Internet, iar din site-ul companiei-mama nu exista nici un fel de link catre Romania) si nici n-a catadicsit sa raspunda intrebarilor noastre adresate prin fax.

Activ la interior, se vede doar la televizor

Ce obtine firma Danone dintr-o astfel de reclama, in care promoveaza insistent proprietatile terapeutice (si nu organoleptice!) ale iaurtului cu bifidus essensis? Simplu: un avantaj neloial fata de competitorii care vand iaurturi similare. Un argument in acest sens ne ofera un site specializat in demascarea tepelor (www.procons.home.ro): „Bifidus este numele unei familii de fermenti pentru iaurt, familie care contine mai multe varietati. Nimeni nu poate înregistra numele Bifidus ca marca comerciala. Este relativ usor sa creezi în laborator un nou membru al acestei familii, un nou ferment, prin diferite încrucisari între cei existenti. Danone a facut la fel. A creat un nou ferment, l-a denumit Bifidus Essensis (esenta, esential, în limba latina) si se lauda în toate reclamele cu unicitatea acestui ferment. Aceasta nu spune însa nimic despre calitatea acestui ferment si mizeaza pe ignoranta consumatorului, care ar trebui sa stie ca orice iaurt contine unul sau mai multi fermenti cu denumiri din doua cuvinte (familia si varietatea), buni pentru tranzitul digestiv. Nu însa orice iaurt contine ingredintele GELATINA, COLORANT si AROMA, continute în multe dintre iaurturile Danone”. Asa se face ca Danone Activia se vinde la acelasi pret cu, sa spunem, iaurtul cu bifidus essensis fabricat de Prodlacta, insa diferenta e la gramaj: 200 de grame la iaurtul romanesc, fata de numai 125 de grame la Activia.

Zica lumea ca-s nebun, dar nici urma de capsuni!
Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, am comandat institutului nostru un experiment. Atrasi fiind de managerul care o ia razna (apropo, nasol efect!) dupa ce mananca din iaurtul unei subalterne lovite de filoxera, am separat printr-un procedeu fizic (strecurare) bucatile „mari” de capsuni dintr-un „Frutisima”. Rezultatul a fost mai mult decat dezamagitor, ceea ce se poate vedea si din fotografia alaturata. Nici vorba de jumatatile de capsuni mari si frumoase. Doar niste cubulete decolorate. Am cautat-o pe doamna Iolanda Prunache, „cercetator la Danone”, sa-i cerem o explicatie referitoare la impactul amidonului din iaurt asupra fructelor, insa nu figureaza in cartea de telefon. In masura in care specialistii de la Danone se vor invrednici sa ne ofere detalii despre activitatea lor stiintifica, va vom tine la curent. Pana atunci, va oferim cateva extrase din legislatia romaneasca pe care marele fabricant de iaurturi o ignora cu gratie.

Prevederi legale

- DECIZIA nr. 254 a Consiliului National al Audiovizualului din 5 iulie 2004, privind publicitatea, sponsorizarea si teleshopping-ul
Art. 32 - Publicitatea la produsele alimentare va respecta urmatoarele conditii:
a) nu va încuraja consumul excesiv de alimente;
b) afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei C) ori afirmatiile legate de sanatate (de exemplu, „ajuta la o digestie sanatoasa”) se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea impresii înselatoare privind beneficii nutritionale sau de sanatate ale alimentului respectiv.
Art. 35 - Nu se vor atribui alimentelor proprietati de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor si nu se vor face referiri la astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale naturale care sunt utilizate ca medicamente sau în scopuri curative în statiunile balneare.

- Ministerul Sanatatii si Familiei, nr. 179 din 5 martie 2003
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, nr. 154 din 26 februarie 2003
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, nr. 9 din 12 februarie 2003
ORDIN privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca miraculoase, precum
si a unor produse alimentare, în scopul protejarii vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor
Art. 5 - În publicitatea si etichetarea produselor alimentare se interzice utilizarea de:
a) cuvinte de natura sa indice unul dintre urmatorii termeni: „igiena”, „medical”, „bolnav”, „farmacie”, „boala”, „remediu”, „medicament”, precum si de traduceri ale acestora, sinonime sau cuvinte care provin din familia lexicala a acestora;
Art. 7 - În cadrul publicitatii produselor alimentare este interzis:
a) sa se atribuie, în ceea ce priveste compozitia produsului, proprietati care se raporteaza
la criterii obiective sau masurabile si care nu pot fi demonstrate;
b) sa se induca faptul ca produsul de marca poseda calitati speciale, atunci când toate
produsele alimentare similare, cu aceeasi compozitie, prezinta aceleasi calitati.