Doua dintre cele mai populare perceptii asupra culturii in zilele noastre sunt, pe de o parte, ca a face cultura e o fandoseala nerentabila, care are utilitate doar atunci cand faci curte vreunei domnisoare si, pe de alta parte, cultura e un lucru exotic – sau foarte sus, sau foarte la margine. Intr-adevar, exista argumente care descriu la ce NU e buna cultura, si cu acestea si-a inceput Andrei Plesu discursul, in fata a peste o suta de oameni, la sfarsitul saptamanii trecute.

“E un fapt pe care il traim cu totii: a frecventa cultura nu ne ajuta mereu in situatii-limita. Cultura nu-i o carja in situatii decisive. Exista situatii in care intelectualii se comporta mai rau decat oamenii simpli”, a spus Plesu. “Nu poti sa treci prin drame cu citate”.

Pe de alta parte, cultura nu implica si nu garanteaza un comportament etic. “Stim cate lepre cultivate exista, lichele pline de lecturi”, care considera ca tocmai cultura ii indreptateste.

Nu in ultimul rand, cultura e o problema de ragazuri, considera scriitorul. Ca sa faci cultura ai nevoie de timp, de intervaluri de neangajare. Iar timpul nu ne prisoseste.

In vremea cand era unul dintre discipolii filosofului Constantin Noica, Andrei Plesu l-a intrebat pe maestru la ce e buna cultura. Noica i-a dat atunci patru argumente si trei codicile, pe care Plesu le-a prezentat, impreuna cu propriile comentarii si completari.

Primul argument: Cultura e buna pentru ca e singura sursa garantata a unei bucurii permanente. Toate celelalte sunt intermitente, se degradeaza, devin rutina. “Chiar daca n-o practici tot timpul, cultura e un insotitor placut si permanent. E un background pentru o viata implinita”, a adaugat Plesu.

Al doilea argument: Cultura e singura bucurie pe care o poti obtine de unul singur. Celelalte sunt bucurii conviviale. In opinia lui Plesu, bucuria culturii are calitatea ca se rasfrange si asupra altor lucruri, prin comentariu. Insa exista si niste riscuri: primul e exaltarea – cultura produce euforici care nu sporesc bucuria prin comentare, ci o inlocuiesc. Al doilea risc e sa ajungi sa traiesti paralel cu lumea. Sa fii anesteziat si la bucuriile simple, si la suferinte. Iar al treilea: “Cultura nu poate fi un scop de viata permanent. A cauta doar cultura e a duce o viata de consumator si a cauta bucuria perpetua”, a spus Plesu.

Al treilea argument al lui Noica era: Cultura e singurul spatiu al adevaratei libertati, independent de orice intruziune externa. Riscul aici este un posibil efect demoralizator provocat de cultura, potirivt lui Plesu.

In fine, al patrulea argument: Cultura este igiena necesara a spiritului. E pentru minte ceea ce este restul pentru corp. Scriitorul spune ca, in general, tot ceea ce facem se adreseaza corpului. Singurul lucru pe care-l facem pentru minte este s-o odihnim. “Am intalnit multi medici in ultimul timp. Unul nu mi-a zis gandeste-te la ceva frumos, fa o ecuatie”.

Cele trei codicile ale lui Noica reprezentau virtuti de tip defensiv. Potrivit filosofului, cultura te apara de anumite lucruri. E un ultim refugiu impotriva matematicilor, a iubirii si a realului. In opinia lui Plesu, codicilele lui Noica erau preau radicale, astfel ca le-a reinterpretat in modul urmator:

1. In loc de cultura e un refugiu impotriva realuluiCultura protejeaza impotriva unui exces al realului. “E foarte bine sa ai simtul realitatii, dar daca asta devine singurul tau simt, te pandeste un trai foarte monoton, repetitiv”, spune Plesu. “Nu mai citesti decat moduri de intrebuintare. Nu te mai indragostesti – e complicat, e derutant. De fapt, nu mai vrei sa faci nimic pentru ca stii ca mori”.

2. In loc de cultura e un refugiu impotriva matematicilor - Cultura protejeaza de un exces al certitudinilor, lasa loc pentru miracol, pentru mister, pentru improbabil.

3. Iar in loc de cultura e un refugiu impotriva iubirii Cultura te protejeaza impotriva sentimentalismului prost. “Exista oameni care cred ca sunt mai fini daca plang des, daca sunt sensibili”, a spus Plesu.

“Cultura e plina de oferte si de riscuri. Cultura singura, practicata ca un hobby bezmetic, ca un drog, nu duce nicaieri. E buna, dar e nevoie de inca ceva (…) A fi om de cultura nu e o garantie ca esti un om intreg”, este de parere Plesu. Potrivit acestuia, indifferent de domeniul in care profesezi, esti mai bun daca ai si putina cultura. Intre doi artisti la fel de talentati, va fi mai bun cel care are si cultura. La fel intre doi preoti si asa mai departe.

“Cultura e mijlocirea optima daca ai deja o optiune”, a conchis scriitorul.