Propensiunea de economisire a romanilor a suferit evolutii negative in ultimii ani, ceea ce a dus implicit la o crestere consistenta a deficitului de protectie, respectiv a diferentei dintre resursele financiare disponibile si cele necesare unei familii pentru mentinerea standardului de viata in cazul decesului persoanei cu venitul cel mai mare dintre membrii familiei respective.

Inclinatia de a sacrifica o parte din resursele disponibile in prezent pentru bunastarea de maine este insa direct corelata cu situatia economica si, de asemenea, cu venitul disponibil al populatiei si asteptarile consumatorilor cu privire la evolutia economiei.

Referitor la asteptarile romanilor, Adrian Lupescu, chief financial officer ING Asigurari de Viata, - citand un studiu ING realizat in 2011 - mentiona recent faptul ca "67% dintre persoanele chestionate au afirmat ca situatia lor financiara este mai precara din cauza situatiei economice actuale, in timp ce 74% persoane au afirmat ca, din acelasi motiv, economisesc mai putin".

In acest context, compania citata arata ca se constata o crestere a deficitului de protectie a populatiei, de la 308 miliarde de lei in 2010, la 360 miliarde de lei, in 2012. Cum au calculat?

Pe baza unui model dezvoltat de ING, analistii companiei au calculat deficitul de protectie pentru populatia din Romania, pornind de la castigul salarial mediu net si indemnizatiile pe care urmasii unui salariat le pot incasa in cazul decesului acestuia.

Modelul utilizeaza doi multiplicatori, atat pentru venitul mediu net personal anual cat si pentru pensia anuala de urmas, care se obtine numai in anumite conditii. Pe baza acestor patru variabile se calculeaza indicatorul Protectie necesara individuala, din care sunt scazute datoriile medii (credite) si respectiv adunate economiile medii ale populatiei din Romania.

Rezulta indicatorul Protectia necesara, neta de economii si datorii, din care deducem o medie a sumelor asigurate prin intermediul politelor de viata la nivelul populatiei si ajutorul de stat in caz de deces acordat urmasilor. Se obtine astfel deficitul personal de protectie mediu per individ la nivel national, care se inmulteste apoi cu numarul de salariati si liber intreprinzatori, rezultand asadar deficitul total de protectie la nivelul populatiei - asa cum l-a calculat ING Asigurari de Viata - egal cu 360 de miliarde de lei.

In practica, analiza nevoilor financiare la nivel individual al fiecarui client se realizeaza, de exemplu, la ING Asigurari de Viata, cu ajutorul Planului Financiar Personal, o aplicatie care ofera clientilor o imagine de ansamblu a propriei situatii financiare si o dimensiune clara si reala a decalajelor financiare pe care le au, la care se adauga consultanta financiara oferita de companie.

Personal, de cata asigurare de viata am nevoie?

O medie este reprezentativa numai atunci cand se calculeaza din valori omogene intre ele. Cu cat fenomenele sunt mai complexe (dependente de mai multi factori), cu atat variatia este mai mare si utilizarea marimilor medii devine insuficienta. Acest lucru este valabil si in cazul unei populatii de indivizi. De aceea este important de cunoscut cat de "departe" sunt valorile individuale fata de medie.

Deducem, de asemenea, cu ajutorul acestui model faptul ca, in general, deficitul personal de protectie poate fi redus, asa cum rezulta si din modelul prezentat, prin intermediul economiilor personale realizate la banci, dar si a planurilor de pensii facultative, a asigurarilor de viata (cu componenta de protectie, economisire sau investitii).

Pornind de aici, Wall-Street.ro a dezvoltat un model propriu simplificat orientativ cu scopul de a crea o foaie de calcul cu ajutorul programului Excel, pentru a va ajuta sa determinati practic de cata protectie ati avea nevoie, personal, in termeni de asigurare de viata, daca nu ati incheiat deja o polita de acest tip, sau daca asigurarea de viata curenta va acopera datoriile si ofera rata de inclocuire dorita a venitului curent in cazul in care riscul asigurat (de deces) se produce. Nu discutam de maturitati, ci doar de suma minima asigurata necesara pe care beneficiarul o poate incasa, intr-o singura transa sau sub forma de renta, daca riscul se produce.

Citeste si:

Pentru a accesa foaia de calcul Excel, consulta anexa acestui articol.

In general, ca indivizi, cumparam asigurari de viata din doua motive principale: pentru a acoperi o datorie in eventualitatea decesului si pentru a inlocui o parte din venitul curent (cu scopul de a ne ajuta familia sau alte persoane dependente). Vom considera o rata de inlocuire adecvata de cel putin 50%. Asadar, sa incepem cu primul model din foaia de calcul (pentru situatia in care nu avem o asigurare de viata):

Vom insera in prima faza venitul personal anual curent, pe care il vom multiplica cu o cifra standard utilizata de asiguratori - 5, care corespunde de obicei cu numarul de ani de plata pentru beneiciar daca se opteaza pentru renta. Bineinteles, putem utiliza si alta constanta, dupa preferinte.

Pensia de urmas se cuvine, in anumite conditii precizate de lege, copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Mai multe detalii aici. Aici este utilizata ca muliplicator standard constanta 8. Acum foaia de calcul Excel ne va arata protectia necesara bruta din care deducem economiile de orice fel si adaugam datoriile pe termen lung.

Ulterior, scadem ajutorul de la stat in caz de deces din protectia necesara, neta de economii si datorii si obtinem deficitul personal de protectie. Urmeaza momentul cheie, in care trebuie sa inseram suma asigurata dorita. Vom avea in vedere sa nu fie mai mica decat datoriile pe termen lung si cam la aceeasi valoare cu deficitul personal de protectie. Oricum, Excel ne va spune daca prima conditie este indeplinita.

Am lasat la latitudinea utilizatorului sa decida dimensiunea ratei de inlocuire, apoi Excel va calcula suma care poate fi achitata beneficiarului anual timp de 5 ani. Vom presupune, de asemenea, un randament minim de 4% generat de suma acumulata. Asa cum se poate observa, rata de incluire dorita nu poate fi indeplinita la suma asigurata specificata de 70.000 de lei. Trebuie sa majoram aceasta cifra cu 5.100 de lei pentru a ne incadra. Fara datorii, cei 61.000 de lei ar fi suficienti.

Daca am deja asigurare, sunt suficient acoperit?

Vom insera si in acest caz, la fel ca in exemplul precedent, variabilele solicitate, doar ca acum luam in considerare ca avem deja o polita de asigurare de viata incheiata si dorim sa aflam in ce masura suma asigurata indeplineste asteptarile.

Avem nevoie asadar de variabilele: venit curent anual, suma asigurata, valoarea datoriilor pe termen lung (credite) si constanta egala cu multiplicatorul din primul exemplu, care specifica perioada de plata (N ani) catre beneficiar in cazul producerii riscului asigurat (deces), unde presupunem ca aceasta sa va efectua sub forma de renta.

La o rata de inlocuire de 75% observam ca suma asigurata acopera integral necesarul de protectie si implicit datoriile pe termen lung, precum o ipoteca. Am construit in acest caz si un model de calcul pentru sumele asigurate exprimate in moneda Euro.

Wall-Street.ro incearca sa creeze articole practice, informative, in interesul dumneavoastra, cititorii nostri. Daca va place acest articol, v-a fost util sau pur si simplu aveti o neclaritate ori o recomandare in privinta celor scrise mai sus, ne puteti scrie opinii in sectiunea de comentarii.