Tendintele de imbatranire in Romania sunt foarte accentuate, iar tara noastra pare sa rateze fereastra de oportunitate data de demografie. Combinate cu o situatie economica fragila, cu o piata a muncii dezechilibrata si cu politici sociale cu accente populiste, devin o amenintare serioasa pentru cresterea economica si bunastarea a generatii intregi, in conditiile in care structura demografica se va schimba de la 15% copii, 70% populatie de varsta activa si 15% varstnici, la 11% copii, 54% populatie activa si 35% varstnici, dupa 2030.
Nici aportul pozitiv al migratiei, nici cresterea ratei de participare la piata fortei de munca nu vor putea compensa efectele demografiei, arata studiile realizate de-a lungul timpului. In aceste conditii, rata de inlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, in 2032 sa ajunga la 24%, de la 36% in prezent. In 2060 populatia se va reduce in Romania pana la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 in 2010), din care numai jumatate va mai reprezenta populatie activa (54%).
"Nu exista foarte multe parghii cu ajutorul carora sa putem indrepta acest trend in directia corecta. «Razboiul» cu demografia poate fi considerat «pierdut». Am putea, daca vreti, sa ne apucam sa facem mai multi copii, ori sa atragem foarte multi imigranti pe piata fortei de munca din Romania. Cu toate acestea, chiar daca rata natalitatii va creste de acum incolo, am pierdut insa fereastra de oportunitate pentru 2032, in timp ce in cazul imigratiei, este greu de crezut ca multi tineri indieni, italieni sau germani isi vor dori sa vina sa lucreze in Romania", a declarat Marius Popescu, membru in Consiliul de Administratie ING Pensii.
Citeste si:
Pentru majoritatea romanilor, fondurile de pensii administrate privat - Pilonul II - reprezinta singurul instrument financiar prin intermediul caruia economisesc pentru pensie, potrivit unui studiu realizat de catre ING Pensii in luna iunie 2014. Chiar si asa, 86% dintre respondenti au declarat ca nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru ca nu reusesc (62%), fie pentru ca nici nu si-au propus (23%).
In randul publicului roman, exista inca o tendinta evidenta de a "externaliza" responsabilitatea atiunilor necesare pentru a obtine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi: 37% considera ca principal responsabil Statul, 11% angajatorul iar 3% familia. In aceste conditii, pensiile obligatorii - Pilonul II reprezinta pentru cei mai multi romani singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentarii veniturilor la momentul retragerii din activitate.
Citeste si:
"Pentru viitorii pensionari, Pilonul II are potentialul de a-si aduce contributia la pastrarea stilului de trai din perioada vietii active si dupa momentul pensionarii. Luand in calcul sumele acumulate pana acum in contul individual al participantilor, respectiv performantele foarte bune pe care le dovedeste an de an industria, este evident ca pensia suplimentara va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimeaza ca in 2032, momentul in care va intra in plata primul val semnificativ de participanti din Pilonul II, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentand aproape jumatate din aceasta", a declarat Marius Popescu, membru in Consiliul de Administratie ING Pensii.
De asemenea, anul 2032 va reprezenta momentul in care generatia nascuta in anul 1967 va iesi la pensie - cunoscuta drept "generatia decreteilor", in urma Decretului 770 care viza sporirea fortata a populatiei - ceea ce va suplimenta numarul persoanelor retrase din activitate - pensionari - cu peste 500.000 de oameni, daca actualul cadru legal privind majorarea varstei de pensionare la 65 de ani pentru femei si barbati se va mentine. In graficul de mai jos, se poate observa rata de inlocuire (ce pondere din ultimul salariu incasat va reprezenta pensia), defalcata in contributia pensiei de la stat (Pilonul I) si cele 10 p.p. de la pensiile obligatorii (Pilonul II).
Citeste si:
Sursa grafic: Cartea Alba a Pensiilor, Expert Forum
"Aceste 10 puncte procentuale pot face diferenta intre supravietuire si un trai decent. Dar, pentru a imbunatatii si mai multi situatia sunt necesare economii si investitii suplimentare de pana la 10-15% din salariul net. O solutie este reprezentata de pensiile private facultative - Pilonul III - care dispune si de stimulente fiscale in limita a 400 de euro pe an. Dar, nu doresc sa fac apologia sistemelor noastre de economisire, ci vreau sa spun ca absolut orice metoda de a pune bani deoparte, fie prin depozitele bancare ori prin fondurile mutuale sau de pensii, este benefica. Altfel, un raspuns la intrebarea «Unde o sa ne bem cafeaua la pensie?», daca actualul context economic se mentine, ar fi: «cel mai probabil, la serviciu!»", a mai spus Marius Popescu.
Citeste si:
Cat de des se gandesc romanii la pensie
In acelasi timp, insa, nivelul de informare si interes al publicului cu privire la Pilonul II este inca limitat. Unul din trei respondenti (29%) nu stie ca are o pensie administrata privat, desi detine un astfel de produs, iar tendinta este si mai accentuata in randul tinerilor cu varsta de pana la 25 de ani (cu un procent de 38%), mai arata studiul ING.
Intrebati cat de bine considera ca inteleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenti au apreciat ca sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul ca, in randul celor 30% dintre respondenti care apreciaza ca nu sunt suficient de informati cu privire la P2, principalele motive care conduc la aceasta situatie tin de faptul ca desi au primit informatii, nu le-au inteles (24%), dar mai ales de propria lipsa de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondentii care au declarat ca au primit scrisoarea anuala de informare de la administratorul lor in 2014, nu au citit-o.
Citeste si:
Si in privinta nivelului de cunoastere a beneficiilor pe care le ofera sistemul de pensii administrate privat exista un decalaj important. Astfel, unul din trei participanti la studiul ING Pensii nu stie faptul ca fondurile acumulate din contributia la sistem le apartin, sunt colectate in conturi individuale si nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contributiei lunare, 44% nu stiu ca intreaga suma acumulata si randamentul realizat de administrator se vor intoarce la ei in viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu stiu ce sume au acumulat pana in prezent in conturile individuale.
In acelasi timp, 46% dintre respondenti nu sunt informati cu privire la faptul ca suma economisita in contul individual va fi mostenita de familie in situatia in care nu vor mai fi in viata la varsta pensionarii iar peste un sfert nu stiu ca au optiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat. In practica, aceasta atitudine identificata prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a detine o pensie administrata privat in alegerea informata si deliberata a fondului la care participa.
Citeste si:
Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanti care detin un astfel de produs au fost repartizati aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinta este semnificativ mai evidenta in randul tinerilor, 22% dintre participantii repartizati aleatoriu catre fondul administrat de ING Pensii avand varsta cuprinsa intre 20 si 25 ani.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
