Din perspectiva locala, daca trece de filtrele decizionale, care ar fi principalele efecte pozitive ale eliminarii pragului de detinere? In primul rand, ar crea premisele consolidarii actionariatului, ale implementarii standardelor de guvernanta corporativa si eficientizarii administrarii portofoliilor SIF-urilor, prin generarea de profituri nu numai din dezinvestire, ci si printr-un management activ si diversificare pe sectoare inexistente in portofoliile actuale. Astfel, investitiile in companii din domenii precum IT, agricultura, farma, precum si construirea unui portofoliu de instrumente cu venit fix emise de IMM-uri pot reprezenta o alternativa viabila pentru resursele financiare eliberate din diminuarea detinerilor in companiile financiare din portofoliul SIF-urilor si un motor de sustinere a economiei romanesti.

Printr-o strategie de investitii transparenta definita pe termen lung, SIF-urile ar putea genera in continuare dividende atractive pentru actionari, impactul asupra pretului actiunilor fiind unul pozitiv, diferentiat in functie de atractivitatea portofoliului fiecarei SIF si de perceptia pietei asupra modului in care aceste portofolii vor fi gestionate de actionarii care vor acumula pachetele de control.

In al doilea rand, ar fi posibile majorari/reduceri de capital social, un exemplu in acest sens fiind programele de achizitii si anulare de actiuni proprii in cazul Fondul Proprietatea. Astfel, pretul actiunilor ar putea fi sustinut prin astfel de programe de achizitii periodice, diminuandu-se discount-ul fata de VUAN (valoarea unitara a activului net, calculata conform reglementarilor ASF).

De asemenea, prin aceasta decizie de eliminare a pragului de detinere se armonizeaza practic statutul SIF-urilor cu cel al AOPC-urilor (Alte Organisme de Plasament Colectiv), categorie in care au fost incadrate SIF-urile prin Legea nr. 297/2004, din care face parte, de asemenea, si Fondul Proprietatea.

Citeste si:

Posibilitatea de a concentra pachete de actiuni de catre actionari semnificativi care valideaza sau nu modalitatea de administrare a SIF-urilor creeaza premisele instituirii unor criterii de performanta pentru remunerarea managementului si chiar pentru inlocuirea acestuia in anumite cazuri. Astfel, se pot impune criterii care vizeaza diminuarea discountului dintre pretul din piata al actiunilor si valoarea unitara a activului, cu efecte pozitive pentru actionarii minoritari.

Daca ne referim la riscuri, aceasta masura ar putea avea ca efect o preluare urmata de delistare in cazul unora dintre SIF-uri, cu impact negativ asupra actionarilor minoritari, asupra numarului de emitenti listati si a lichiditatii pietei. Avand in vedere discount-ul dintre pretul din piata si valoarea unitara a activului net (care la randul ei nu reflecta valoarea justa, avand in vedere ponderea semnificativa a companiilor nelistate in portofoliul SIF-urilor), o eventuala delistare ar prejudicia investitorii minoritari in situatia in care nu ar exista o reevaluare a tuturor companiilor nelistate detinute.

In concluzie, adoptarea acestui proiect legislativ ar urma sa elimine o bariera mult dezbatuta in toata perioada de existenta a acestor societati, respectiv a unui prag de detinere, care, in conditiile unui actionariat dispersat (SIF-urile rezultand din transformarea Fondurilor Proprietatii Private prin care aproximativ 9 milioane de romani au devenit actionari la SIF-uri ), a facut imposibila intrunirea cvorumului in Adunarile Generale Extraordinare si implicarea actionarilor in administrarea SIF-urilor.

In ultimii ani s-au facut pasi marunti in solutionarea acestui obstacol prin cele doua ridicari succesive de praguri de detinere de la 0.1% la 1% (in 2005), iar ulterior la 5% (in 2011), ambele fiind percepute de actionari in mod pozitiv, cu impact major asupra pretului actiunilor. Mai mult, la inceputul anului 2014 Autoritatea de Supraveghere Financiara a eliminat interdictia SIF-urilor de a-si achizitiona reciproc actiunile, ceea ce a condus la detineri incrucisate, in limita pragului de 5%.