Preturile de consum au scazut in iunie cu aproape 3% fata de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente si bauturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuala a inflatiei a ajuns in teritoriu negativ, la -1,6%, pentru prima data in ultimii 25 de ani. Mai mult, economistii estimeaza ca inflatia medie se va mentine in teritoriul negativ pana in 2016, mizand pe noua reducere de TVA din ianuarie 2016, cand cota standard va cobori cu 5%, pana la nivelul de dinaintea crizei, de 19%.

Potrivit ING Bank, inflatia medie va fi in acest an -0,4% si -0,5% in 2016. Totusi, trend-ul inflatiei se va inversa din a doua parte a anului 2016, iar in 2017 inflatia anuala va depasi 2%, in urma efectului de baza. De altfel, 2017 va fi momentul in care bancile centrale vor incepe sa inaspreasca politica monetara, prin cresteri de dobanda cheie, pentru a tempera inflatia.

In cei doi ani in care preturile vor cobori, primul instinct al consumatorilor ar trebui sa fie sa cheltuiasca mai mult, adica exact ceea ce au urmarit bancile centrale, "sa creeze efectul de avutie". Iar pentru omul de rand, efectul de avutie inseamna urmatorul lucru: chiar si in lipsa unei cresteri salariale, acesta va resimti o crestere a bunastarii si a puterii de cumparare.

Pentru muncitorul mediu, orice perioada de inflatie negativa va fi un lucru bun. In plus, cele doua cresteri ale salariului minim, cu 7,7% din iulie si cu 14% din ianuarie 2016, vor consolida senzatia de crestere a bunastarii. Salariile nominale vor urca in 2015 cu 7,2%, conform prognozei ING Bank, si cu 5,5% in 2016, dar pe terenul unei inflatii negative cresterea reala va fi mai mare.

Citeste si:

Economistul Adrian Mitroi sustine ca, in actualul mediu dezinflationist, persoanele expuse acum pe active financiare sunt pozitionate mai bine decat cele expuse in economia reala, in imobiliare sau afaceri. "Pot spune ca a venit din nou timpul economiei financiare, desi in acest moment, intr-o lume inca incerta, oamenii nu simt nevoia sa se expuna pe active mai riscante", afirma Mitroi.

Tineti-va economiile in lei si luati credite in alte valute - Adrian Mitroi, economist

Economistul a explicat ca, in Romania, indivizii consuma acum ce nu au consumat in criza, dar nu este o tentatie foarte mare spre consum, desi au ajuns sa primeasca recompense foarte mici la economiile lor.

Ce impact va avea inflatia negativa pe bursa?

Pe de alta parte, Mihai Caruntu, seful departamentului de analiza piete de capital BCR, sustine ca inflatia negativa pune acum presiune pe deponentii romani, care simt nevoia de a avea acces la instrumente financiare cu randamente mai mari, dar si cu grad de risc mai ridicat.

Situatia actuala gaseste clasa medie romaneasca nepregatita sa investeasca si fara o educatie financiara care sa ii permita macar sa stie ce este un fond mutual - Mihai Caruntu

Totusi, bursa se va ‘simti’ mereu bine in astfel de perioade. "Cand BNR reduce dobanda cheie ani la rand, iar inflatia scade in ritm alert, investitiile in actiuni mereu vor avea de castigat; una este un randament de 7% al dividendelor cand dobanzile bancare sunt la 4-5% si alta este sa vezi acelasi randament cand bancile abia mai dau 1-2%", afirma Caruntu.

Analistul BCR sfatuieste investitorii sa se bucure ca au o bursa ‘plictisitoare’, atunci cand ai dobanzile de 1%, pentru ca este greu de crezut ca niste monopoluri sau oligopoluri precum Romgaz, Transgaz sau Transelectrica vor putea sa inregistreze socuri sau corectii negative puternice.

"Nimeni nu se va imbogati investind in Romgaz si Transgaz, dar perspectiva unui randament de 10% pe an (din care circa 7% din dividende) ramane una foarte buna", concluzioneaza Caruntu.

Sursa foto: deflation, Shutterstock