Atunci cand semnalele macroeconomice nu sunt deloc optimiste, iar autoritatile refuza sa vada adevarata amploare a crizei si efectele posibile ale propagarii acesteia, analiza in detaliu a sperantelor financiare ale emitentilor Bursei de Valori Bucuresti devine imperios necesara, mai ales intr-un posibil context nefavorabil.
Este asteptata o dinamica redusa a companiilor
Un aspect important consta in dinamica viitoare a cifrei de afaceri a societatilor listate, care este asteptata a fi una mai mica.
“Acest lucru se constituie intr-un risc mai ales pentru societatile cu costuri fixe ridicate raportat la totalul cheltuielilor operationale. Astfel, in conditiile in care costurile fixe vor ramane relativ constante, fiind mai greu de ajustat pe termen scurt, iar cifra de afaceri va scadea, profitul operational al companiei in cauza va avea de suferit. Sunt anumite companii care, mizand pe o cifra de afaceri mai mare, pe expansiunea business-ului intr-un timp relativ scurt prezinta costuri fixe mari (cheltuieli cu amortizarile mai mari, personal mai mult) potrivite pentru prognozele viitoare de crestere. O parte din companii pot avea de suferit chiar si in conditiile unei cresteri a cifrei de afaceri, insa de mai mica amploare decat asteptarile anterioare”, a explicat Andreea Gheorghe.
Pentru exemplificare, sa presupunem ca pe piata exista doua companii cu o cifra de afaceri si costuri egale. Diferenta dintre cele doua este insa structura de costuri diferita.
“Compania A cu o cifra de afaceri de 100 de lei, prezinta costuri operationale de 80 de lei, din care 50 de lei sunt costuri fixe si 30 de lei sunt costuri variabile. Profitul operational este in acest caz de 20 de lei. Daca cifra de afaceri ar scadea cu 10%, si anume pana la 90 de lei, cheltuielile variabile ar scadea tot cu 10%, pana la 27 de lei, iar cheltuielile fixe ar ramane de 50 de lei. Profitul operational in acest caz ar fi de 13 lei, adica ar fi mai mic cu 35% fata de cel calculat la cifra de afaceri de 100 de lei. In concluzie, la o scadere a cifrei de afaceri de 10%, profitul operational al companiei ar scadea cu 35%”, explica aceasta.
Daca firma B prezinta o cifra de afaceri initiala de 100 de lei, iar cheltuielile operationale de 80 de lei ar fi alcatuite din 30 de lei cheltuieli fixe si 50 de lei cheltuieli variabile, atunci lucrurile ar sta cu totul diferit in cazul unei scaderi ale cifrei de afaceri cu 10%.
“Prin urmare: cifra de afaceri va fi de 90 de lei, cheltuielile fixe vor ramane de 30 de lei, iar cheltuielile variabile vor fi de 45 de lei (scad cu 10%). In acest caz profitul operational va fi de 15 lei, cu 15% mai mare decat in cazul Companiei A la o scadere cu 10% a cifrei de afaceri. In concluzie, la o scadere a cifrei de afaceri cu 10%, profitul operational al Companiei B ar scadea cu doar 25%”, a mai spus aceasta, intr-o analiza publicata in raportul Puls Capital, realizat de echipa Intercapital Invest.
Exemplele prezinta sensibilitatea mai mica a profitului operational pentru o anumita evolutie a cifrei de afaceri, in cazul in care cheltuielile fixe detin o pondere mai mica in totalul cheltuielilor operationale.
“Aceste riscuri sunt generate in primul rand de obiectul de activitate al companiei respective (de exemplu: in anumite industrii ponderea mare a cheltuielilor fixe in totalul cheltuielilor operationale este ceva caracteristic), dar si de calitatea managementului. In teorie lucrurile par simple, insa in practica, datorita complexitatii unei afaceri, nu este atat de usor de aproximat rata cheltuielilor fixe in totalul costurilor unei companii. Ne putem face insa o idee legat de acest aspect al riscului prin calcularea evolutiei profitului operational al unei companii raportata la evolutia vanzarilor acesteia”, a mai explicat analistul.
Andreea Gheorghe a exclus din calcul companiile cu activitate reglementata, cum sunt Transgaz si Transelectica. Ambele, prezinta venituri reglementate si prezinta activitate de monopol in Romania, o scadere a cererii putand fi compensata prin cresterea tarifelor practicate.
“O companie isi poate finanta activitatea apeland atat la resurse proprii, reinvestind profitul de la an la an, sau apeland la majorari de capital social prin aport in numerar de la actionari, cat si imprumutand bani. In primele doua cazuri costul finantarii este zero, insa cel de-al doilea caz implica costuri suplimentare, uneori chiar foarte importante (au o pondere ridicata in profitul operational) pentru companii”, a mai spus aceasta.
Multi emitenti sunt indatorati in valuta
Un alt risc de activitate este in concluzie gradul de indatorare ridicat, lucru destul de frecvent in randul firmelor romanesti.
”Companiile care si-au privit prea optimist afacerile, mizand pe continuarea boom-ul economic in Romania, au facut in general investitii masive finantate prin credite in valuta pentru dezvoltare si modernizare. Acestea suporta acum consecinte neplacute datorita cresterii puternice a costurilor de finantare, ca urmare a deprecierii leului fata de euro sau dolar si datorita cresterii puternice a ratelor de dobanda”, se mai scrie in analiza.
Ambele pot fi fatidice pentru o companie care s-a indatorat peste masura. Pierderile de la nivel financiar diminueaza profitul din exploatare, compania inregistrand in final un profit net mai mic.
“Mai mult, anumite societati chiar daca vor inregistra profit la nivel operational, datorita gradului de indatorare ridicat si pierderilor din diferente de curs valutar, pot inregistra la final chiar pierderi, cum este de exemplu cazul companiei Oltchim in al treilea trimestru din acest an”, a conchis seful departamentului de analiza al Intercapital Invest.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
