1. Aurul poate fi considerat o moneda forte cu recunoastere internationala precum dolarul american sau moneda unica europeana.

Aurul si-a pastrat pana acum puterea de cumparare. Valoarea sa, in termeni de bunuri si servicii pe care le poate cumpara, a ramas stabila, in timp ce puterea de cumparare a multor monede a scazut ca urmare a cresterii preturilor bunurilor si serviciilor. Aurul este cumparat de cele mai multe ori de investitori pentru a se proteja impotriva fluctuatiilor pietelor valutare si impotriva inflatiei.

In anul 1900, pretul aurului era de 20.67 $/oz, ceea ce echivaleaza cu aproximativ 530 $/oz in zilele noastre, pretul unei uncii de aur in prezent fiind de aproximativ 1.350 $/uncie. Astfel, in timp ce o expunere pe aur a adus randamente real pozitive, valutele si-au pierdut din puterea de cumparare in termeni de bunuri si servicii.

Comparativ cu celelalte valute aurul nu prezinta un risc de credit si nu poate deveni niciodata lipsit de valoare asa cum se poate intampla cu
o valuta.

2. Valoarea aurului nu depinde de interventiile autoritatilor de genul celor care ar afecta celelalte valute.

Virtutiile fundamentale ale aurului au facut din acesta una din cele mai ravnite marfuri din lume, insa raportat la ultimii ani pot fi identificate trei variabile de sine statatoare care au puterea de a influenta evolutia acestui metal: perceptia asupra riscului; evolutia celor mai importante valute si evolutia preturilor marfurilor. Astfel, pretul aurului este o functie de risc, evolutia principalelor valute si a pretului marfurilor, aurul fiind
vazut de-a lungul timpului ca mijloc de pastrare a valorii, moneda (alternativa celorlate valute) si marfa.

Avand in vedere aceste caracteristici, pretul aurului poate urma un trend pozitiv in cea mai mare parte a unui ciclu economic.

3. In timp ce dolarul american se depreciaza pe zi ce trece, aurul se apreciaza furtunos.

Intre evolutia dolarului american si evolutia pretului aurului exista o stransa corelatie negativa. Aceasta poate fi observata in graficul urmator printr-o comparatie intre evolutia pretului aurului si evolutia dolarului prin raportare la principalele valute ale tarilor aflate in comert direct cu SUA, ponderat cu importanta acestora in exporturile si importurile acestei tari.



4. Chiar daca aurul nu pare la fel de interesant ca un depozit, obligatiune sau fond de investitii, aprecierea valorii sale depaseste cu mult aceste dezavantaje minore.

Avand in vedere fluctuatiile ratelor de dobanda si chiar tendinta de scadere a acestora, o investitie in aur poate aduce randamente mai bune comparativ cu acestea, aurul fiind un activ ce se apreciaza. In acelasi timp, evolutia pretului aurului depaseste cu mult evolutia altor actiuni in perioade in care estimarile pentru inflatie sunt mari, de incertitudine si instabilitate economica.

O comparatie intre indicele american S&P 500 si evolutia pretului aurului luand in calcul evolutii anuale pe ultimii 83 de ani impartite in decile (ordonarea in mod descrescator a evolutiilor anuale, impartirea seriei cu cele 83 de date obtinute in zece intervale egale si realizarea unei medii pe fiecare interval) arata nu numai faptul ca in cca. 50% din cazuri aurul a depasit performanta indicelui american S&P 500, dar si faptul ca acesta a avut si o evolutie relativ stabila in restul perioadelor luate in calcul.

Avand in vedere acest lucru si evolutia mai instabila a pietelor de actiuni care se raporteaza la situatia economica de la un moment dat, o expunere pe aur de 15-20% este indicata in contextul unui portofoliu diversificat.

Cazul 1: In contextul unei evolutii negative a portofoliului de actiuni, investitia in aur poate echilibra situatia portofoliului total si diminua pierderile inregistrate pe portofoliul de actiuni.

Cazul 2: In contextul unei evolutii stabile pe piata de actiuni, aurul poate inregistra evolutii comparative portofoliului de actiuni.

Cazul 3
: In contextul in care piata de actiuni prezinta o evolutie puternic pozitiva, aurul poate inregistra evolutii mai slabe in comparatie portofoliu de actiuni, caz care ramane unul fericit, portofoliul global urmand a performa in mod pozitiv.

5. Aurul este o resursa limitata. In timp ce celelalte monede pot fi (si sunt) tiparite la discretie si predispuse la devalorizare, cantitatea de aur ce poate fi exploatata este limitata. Avand in vedere ca cererea pentru aur este in prezent mai mare decat aurul extras periodic, pretul aurului are toate motivele sa creasca in continuare.

De-a lungul timpului au fost extrase doar 162.900 t de aur, suficiente cel mult pentru a umple doua bazine olimpice de inot. Mai mult de jumatate a fost extras in ultimii 50 de ani, in special ca urmare a modernizarii procesului de extractie. Acum cele mai bogate zacaminte ale lumii sunt golite cu repeziciune, iar noile descoperiri sunt rare.

Citeste si:

Productia miniera a fost, in medie, in ultimii cinci ani de 2.485 tone/ an si acopera in jur de 60%-75% din cererea totala de aur. Noile zacaminte ce sunt descoperite acopera tot mai putin din productia aurifera actuala, durata de exploatare a unei mine de aur fiind una limitata.

Scaderea zacamintelor noi descoperite si cresterea acoperirii cererii prin aur extras in perioade anterioare, pot afecta oferta si implicit pot determina in continuare aprecierea pretului aurului.

Structura pe destinatii a aurului extras pana la finalul anului 2008, dar si o structura medie a cererii si ofertei de aur pe ultimii cinci ani sunt prezentate in graficele alaturate.

6. Cotatiile valutelor sunt din ce in ce mai instabile si impredictibile, acest lucru datorandu-se mai ales faptului ca guvernele lumii printeaza bani fara a se limita la niste reguli clare si uniforme la nivel global. Ultima criza economica a dus la interventii masive ale statelor lumii pentru a ajuta economiile sa isi revina din recesiune, acest lucru ducand si la cresterea datoriilor acestora si la cresterea impredictibilitatii vis-a-vis de evolutia valutelor.

Daca in anul 2009 deprecierea dolarului a determinat o crestere a pretului aurului, in 2010 riscurile deprecierii monedei unice europene ca urmare a problemelor datoriilor anumitor state si incapacitatii statelor din UE pentru o revenire economica in forta au impins investitorii din nou catre aur, plusand in continuare evolutia acestui metal.

Banca centrala a Indiei a fost prima care si-a exprimat aceasta ingrijorare cumparand 200 de tone de aur de la FMI ca parte din rezerve. In acest moment, interventiile autoritatilor americane pentru a sustine in continuare economia americana prin binecunoscutul program „Quantitative easing 2” ii pot determina in continuare pe investitori sa parieze pe aur.

Riscul valutar s-a dovedit in timp cel mai important determinant al pretului aurului.

Un al motiv pentru o dezbatere privind aurul versus valuta este masa monetara ce a crescut exponential in ultima vreme, in timp ce cantitatea de aur extrasa la suprafata a ramas relativ constanta, iar aurul din rezervele institutiilor si sub forma investitiilor private a crescut marginal.

De asemenea, rezervele valutare ale tarilor au cunoscut o crestere importanta, numai in ultimii cinci ani acestea crescand de cca. 5 ori, tarile emergente fiind in top din acest punct de vedere. Pe masura ce evolutia principalelor valute va fi una instabila, tarile emergente precum China, Rusia sau India vor trebui sa isi creasca expunerile rezervelor pe aur.

7. In ultimii ani, fondurile de aur au crescut in valoare, in timp ce alte fonduri cu expunere pe actiuni au ramas constante sau au scazut.

8. Aurul cumparat in prezent poate fi vandut la valori mai mari peste ani
, in timp ce investitia in actiuni nu prezinta aceeasi certitudine, acest lucru depinzand de evolutia economiilor si, implicit, a pietelor de actiuni.

9. America prezinta in acest moment un deficit comercial in crestere si cheltuieli federale masive pentru incurajarea economiei, aceste aspecte punand presiune pe valoarea dolarului care ar trebui sa se devalorizeze.

10. Tari cum ar fi India au o traditie puternica in randul populatiei pentru a detine aur, cresterea nivelului de trai putand duce la cresterea achizitiilor de aur sub forma de bijuterii. Acest lucru poate sustine in continuare cresterea pretului aurului. Obsesia Indiei pentru aur este adanc inradacinata in cultura acestei tari. La un PIB pe cap de locuitor in aceasta tara de 3.200 de $, aceasta conduce detasat in clasamentul cererii de aur de cateva decenii.

India consuma peste 20% din piata mondiala a aurului si nu produce decat foarte putin. China este a doua tara dupa consumul anual de aur, acesta aproape dublandu-se in ultimii sase ani conform graficului de mai jos.

Aurul a cunoscut o evolutie puternic pozitiva in ultimii ani, aceasta fiind datorata unei combinatii de motive asa cum au fost ele prezentate pana acum. Evolutia pretului aurului este astfel generata de o complexitate de factori, potentialul sau de crestere fiind dat de cerere si oferta.

Daca pe termen lung putem fi siguri de cerere datorita calitatilor esentiale ale aurului (mijloc de pastrare a valorii, moneda si marfa), nu acelasi lucru il putem spune despre oferta, aurul fiind o resursa limitata si insuficienta daca avem in vedere cat % din cerere acopera aurul extras periodic.

Astfel, chiar daca pe termen scurt pot exista fluctuatii minore ale pretului, pe termen mediu si lung evolutia acestuia pare destul de sigura. Declaratii cum ca aurul a crescut prea mult au mai fost auzite de multe ori de-a lungul timpului, insa in continuare raman motive solide pentru o apreciere pe termen lung a pretului acestui metal.

Andreea Gheorghe este directorul adjunct al Intercapital Investment Management si directorul departamentului de analiza al Intercapital Invest.