Logoul dedicat de Google lui Erwin Schrödinger face referire la un experiment celebru al fizicianului - "Pisica lui Schrödinger" -, imaginat de acesta in 1935. Un experiment mental, caracterizat ca un paradox, el ilustreaza problemele care pot aparea daca se aplica interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice asupra obiectelor din viata de zi cu zi. Astfel, el a imaginat un experiment care include o pisica ce poate sa fie vie sau moarta, in functie de un eveniment aleatoriu anterior. In timpul elaborarii experimentului sau, Schrödinger a inventat termenul "Verschränkung" - cu sensul de conexiune cuantica.

Cine este Erwin Schrödinger

Nascut la Viena, pe 12 august 1887, Erwin Schrödinger si-a facut primele studii acasa, apoi a studiat fizica teoretica la universitatea din oras, inainte sa se inroleze in armata. S-a intors la universitate sa studieze fizica experimentala, insa, la izbucnirea Primului Razboi Mondial, s-a reintors in armata, pentru ca, in 1917, sa inceapa sa predea un curs de meteorologie.

A fost profesor de fizica teoretica la Berlin, Graz si Dublin si este fondatorul mecanicii ondulatorii, a carei ecuatie fundamentala ii poarta numele. De asemenea, el a studiat elementul radiu si a avut contributii majore la definitivarea teoriei culorii, scrie Mediafax.

In prima sa lucrare de mecanica ondulatorie, scrisa in ianuarie 1926, el a inlocuit electronul din modelul atomic al lui Niels Bohr cu o serie de unde, prin aplicarea teoriei lui Louis de Broglie, conform careia electronii se comporta ca niste unde. Aceasta teorie a fost incorporata in ecuatia lui Schrödinger - o ecuatie a undelor cu o forma specifica domeniului cuantic.

In 1927, s-a mutat la Universitatea din Berlin, preluand catedra de fizica teoretica a celebrului Max Planck, pentru ca, in 1933, sa plece in Anglia, unde a lucrat la Universitatea din Oxford. A revenit in Austria, in 1936, la Universitatea din Graz, insa, dupa anexarea Austriei de catre Germania, in 1938, a plecat in SUA, unde a fost profesor la Universitatea din Princeton. Dupa razboi, s-a intors in Europa, unde a devenit directorul Scolii de fizica teoretica a Institutului de studii avansate din Dublin. A iesit la pensie in 1955, stabilindu-se in Austria.

In 1933, impreuna cu Paul Dirac, Schrödinger a primit premiul Nobel pentru fizica.

Proiectele lui Erwin Schrödinger

Schrödinger a mai realizat lucrari in domenii ale fizicii precum mecanica statistica, termodinamica, teoria culorii. Totodata, intr-o carte laudata de critici, lansata in 1944, "What Is Life?", el s-a aplecat asupra unor probleme de genetica, analizand fenomenul vietii din punctul de vedere al fizicii.

In ceea ce priveste experimentul sau cu pisica, acesta a fost o consecinta a discutiilor despre "paradoxul EPR" (numit astfel dupa autorii sai Albert Einstein, Boris Podolsky si Nathan Rosen in 1935), care a subliniat natura stranie a superpozitiei cuantice. Potrivit Wikipedia, superpozitia cuantica reprezinta combinarea tuturor starilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozitiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea Copenhaga arata ca superpozitia decade intr-o stare definita exact in momentul in care are loc masuratoarea cuantica. Schrödinger si Einstein au schimbat mai multe scrisori despre articolul EPR, Einstein subliniind la un moment dat ca superpozitia cuantica a unui butoias cu praf de pusca instabil va contine, dupa un timp, atat componente explodate, cat si neexplodate.

Citeste si:

Pentru a demonstra faptul ca mecanica cuantica este incompleta, Schrödinger i-a aplicat principiile asupra unei fiinte vii, care poate avea sau nu constienta. In experimentul mental original al lui Schrödinger, acesta descrie cum se poate, in principiu, transfera o superpozitie din interiorul unui atom catre superpozitia la o scara mai mare a unei pisici vii sau moarte, cupland pisica si atomul cu ajutorul unui "mecanism diabolic". A propus un scenariu in care viata sau moartea unei pisici aflate intr-o cutie inchisa depinde de starea unei particule subatomice.

Fizicianul si-a imaginat o pisica inchisa intr-o cutie, in interiorul careia a plasat si un dispozitiv constand intr-un container cu o substanta otravitoare, un contor Geiger, un ciocan si o mostra de material radioactiv. Scenariul imaginat este urmatorul: pe masura ce materialul radioactiv sufera fenomenul de descompunere, contorul Geiger pune in miscare "tragaciul", care elibereaza in cele din urma ciocanul. Ca urmare a caderii ciocanului, sticla umpluta cu o substanta toxica se sparge, iar pisica moare otravita.

Conform lui Schrödinger, interpretarea Copenhaga implica faptul ca pisica ramane in acelasi timp vie si moarta pana la deschiderea cutiei. Schrödinger nu a dorit sa promoveze ideea unei pisici "moarta-si-vie" concomitent ca pe o posibilitate serioasa, din contra, experimentul mental serveste la ilustrarea ciudateniei mecanicii cuantice si a matematicii necesare pentru descrierea starilor cuantice. Intentionand sa aduca o critica interpretarii Copenhaga - larg acceptata in 1935 -, experimentul mental al lui Schrödinger ramane o piatra de incercare pentru interpretarile mecanii cuantice. Faimosul experiment mental al lui Schrödinger ridica intrebarea: "cand un sistem cuantic inceteaza sa existe ca un amestec de stari si devine unul dintre ele?".

Erwin Schrödinger a murit la Viena, in ianuarie 1961, la varsta de 73 de ani, din cauza unei tuberculoze de care a suferit toata viata.

Google isi schimba logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.