Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de stiinta de la Agentia Spatiala Europeana (ESA), la sfarsitul saptamanii trecute, dupa ce a iesit din "hibernare" si a transmis un semnal catre Terra. Robotul a realizat o coborare istorica pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumita "Ciuri", in noiembrie 2014, insa structura sa a avut de suferit intrucat, dupa ce a efectuat doua salturi pe suprafata corpului ceresc, Philae s-a pozitionat intr-o zona lipsita de lumina, iar bateriile sale solare s-au descarcat, potrivit Mediafax.

Totusi, in cele 64 de ore in care a functionat dupa plasarea pe cometa, micul robot a putut sa radiografieze interiorul acesteia, sa-i studieze magnetismul, sa realizeze imagini cu solul si sa analizeze moleculele complexe de la suprafata. Potrivit specialistilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agentia spatiala franceza, misiunea sa este realizata in proportie de 80%. Cometa "Ciuri" se apropie tot mai mult de Soare - in prezent se afla la o distanta de aproximativ 200 de milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reusit, la sfarsitul saptamanii trecute sa iasa din starea de hibernare gratie ameliorarii coeficientului de luminozitate si cresterii temperaturii ambientale.

Pe blogul sau, ESA a anuntat ca Philae a reusit sa contacteze Pamantul de doua ori, saptamana trecuta, prin intermediul sondei spatiale Rosetta, care l-a transportat in spatiu pana la plasarea pe cometa. Alte contacte, fiecare de cate doua minute, inregistrate miercuri, au confirmat faptul ca robotul functioneaza, potrivit informatiilor furnizate de ESA pe site-ul sau oficial.

Sonda spatiala Rosetta va efectua o manevra si se va apropia de cometa "Ciuri", pentru a beneficia de o comunicare mai buna cu Philae, care trebuie sa realizeze o serie de experimente. Dar, pentru a primi datele transmise de robot, sonda Rosetta va trebui sa se apropie de cometa cu circa trei kilometri. In prezent, sonda europeana orbiteaza cometa "Ciuri" la o altitudine de aproximativ 180 de kilometri.

Ulterior, robotul Philae va fi rotit cu 30 de grade, pentru ca acesta sa poata fora scoarta cometei, pentru a colecta mostre. Oamenii de stiinta spera ca esantioanele ce vor fi obtinute de Philae prin foraj la nivelul scoartei acestei comete - ce are un diametru de 3-5 kilometri - vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului. Sonda europeana Rosetta este primul vehicul spatial care a reusit sa ajunga pe orbita unei comete, aflata la o distanta de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns langa cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko in luna august 2014, dupa o calatorie de peste zece ani prin spatiu si va ramane pe orbita ei timp de minimum un an.

Citeste si:

Lansata in 2004, misiunea Rosetta a Agentiei Spatiale Europene (ESA) este dedicata aflarii mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut sa joace un rol determinant in aparitia vietii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri ceresti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodata ale suprafetei unei comete. Daca totul functioneaza asa cum a fost programat, Philae ar trebui "sa moara de cald" anul acesta, atunci cand cometa se va apropia foarte mult de Soare.

Insa Rosetta isi va continua misiunea de "insotitoare" a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel putin pana pe 13 august, data la care cometa va trece la cea mai mica distanta de Soare. Misiunea ei este programata sa dureze pana la sfarsitul lunii decembrie 2015. Cercetatorii de la ESA au cerut insa o prelungire a misiunii sondei spatiale pana in septembrie 2016 - in acel moment, Rosetta ar trebui sa efectueze o coborare in spirala pe cometa, sa realizeze numeroase fotografii, pana in momentul prabusirii pe corpul ceresc, care va pune capat acestui experiment stiintific.

Plasarea unui robot pe o cometa aflata la o distanta de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezinta o premiera in istoria explorarii spatiale si un punct culminant al unei misiunii care a inceput in urma cu 20 de ani. Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetatori pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 tari europene si Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spatiale.

Sursa foto: Pamantul vazut de pe Luna/Shutterstock.com