Daca fotografia principala a articolului te face sa strambi din nas, in primul rand sa nu (mai) arunci pe jos niciodata si, in al doilea rand, poti profita de o noua aplicatie in care s-au investit circa 40.000 de euro si sase luni de munca si care ar putea deveni interfata cetateanului cu autoritatile responsabile de mentinerea curateniei.
Aplicatia “Let’s Do It Romania” (LDR) a fost construita de compania Qualitance dupa o investitie considerabila si isi propune, pe baza voluntarilor, sa ajute la semnalarea si ulterior strangerea gunoaielor de catre Primarii.
Practic, cu ajutorul aplicatiei, posesorul unui smartphone conectat la Internet poate fotografia locurile cu deseuri, GPS-ul depisteaza si puncteaza pe harta zona exacta, dupa care detaliile sunt trimise catre analiza. Dupa verificare, organizatia non-profit trimite detaliile autoritatilor care sunt obligate conform legii ca in 30 de zile sa raspunda sesizarii.
Dezastrele pot afecta in mod negativ rezultatele altor campanii care nu au legatura cu ele.
In primul an de la lansare organizatia estimeaza ca vor raporta zone cu deseuri circa 10.000 de oameni, in medie 250 de sesizari pe judet al tarii. “Ne propunem ca 50% dintre sesizari sa se si rezolve, in primul an si, in timp, sa realizam si o harta a primariilor responsabile, care chiar ajuta”, puncteaza Andrei Cosuleanu, director executiv Let`s Do It, Romania
Citeste si:
Sesizarile sunt trimise treptat catre autoritati si, in functie de situatii, se pastreaza legatura si cu utilizatorii care sesizeaza nereguli pentru ca, la nevoie, sa li se ceara amanunte suplimentare. De asemenea, voluntarii pot confirma, atunci cand trec in zonele insalubre, realitatea fotografiilor anterioare. “Practic ne asiguram ca toate sesizarile sunt reale, inainte de a le trimite catre autoritati pentru rezolvare – fotografia este deseori o dovada suficienta”, mai spun reprezentantii organizatiei.
De unde cei 40.000 de euro?
Este o suma destul de mare, pentru o organizatie non-profit, ati putea spune. LDR a avut mai multe surse de finantare, cea mai interesanta (desi nici pe departe cea mai consistenta) venind dintr-o campanie de pe Indiegogo, concurentul principal al Kickstarter, platforme de crowdfunding.
Citeste si:
Desi campania de finantare pentru aplicatie nu a primit decat putin peste 3.000 de dolari, din targetul propus de 36.000, reprezentantii ONG-ului au putut explica mai multe “dedesubturi” ale sistemului de crowdfunding.
In primul rand, ce platforma sa alegi? Exista mai multe variante internationale, doua fiind cele mai notabile, anterior amintitele Kickstarter si Indiegogo, dar si cel putin doua variante “made in Romania”, Sprijina.ro si We-Are-Here.ro.
De ce organizatia a ales Indiegogo, in fata celorlalte? “Indiegogo are campanii indreptate mai mult catre social, ajutor social, prezinta o perspectiva mai umana si generala a problemelor cu care ne confruntam, deci din acest punct de vedere a fost alegerea logica in fata Kickstarter”, spune Anca Banita, communication manager LDR.
Citeste si:
“Apoi, spre deosebire de KickStarter, Indiegogo este mai flexibila ca finantare – daca nu atingi suma propusa, banii oricum iti intra in cont”, mai spune ea.
Andrei Cosuleanu continua si spune ca Indiegogo a fost preferata unei alternative romanesti datorita faptului ca romanii, din pacate, inca nu sunt atat de obisnuiti sa plateasca cu cardul, sustinand cauze sociale. “In Romania, plata cu cardul este, din pacate, redusa, de aceea am ales sa apelam si la straini, pe Indiegogo – pana la urma, dorim sa extindem aplicatia si in cadrul Let’s Do It, World, ONG la nivel mondial”, spune Cosuleanu.
Si totusi, de ce suma mica stransa? Oficialii organizatiei recunosc ca a fost sub asteptarile lor si au si explicatia – nefericitul dezastru natural din Nepal a avut loc fix in perioada campaniei LDR si foarte multi oameni s-au axat pe aceasta cauza sociala, donand milioane de euro pentru refacerea, macar partiala, a vietilor oamenilor din zona calamitata. “Acest lucru a pus practic intr-un con de umbra multe alte campanii sociale de pe Indiegogo si nu numai”, explica Andrei Cosuleanu.
Citeste si:
Concluzia este faptul ca dezastrele pot afecta in mod negativ rezultatele altor campanii care nu au legatura cu ele – sa ne rugam, oricum, sa nu aiba loc deloc.
In ceea ce priveste taxele percepute de platformele de crowdfunding, Kickstarter si Indiegogo sunt aproape perfect aliniate – 5% daca target-ul este atins, la care se adauga terte taxe, precum cele ale procesatorilor de plati. Acest 5% se aplica la Indiegogo si pentru campanii flexibile – situatia amintita anterior in care banii sunt primiti chiar daca campania nu este finantata complet.
WeAreHere, platforma romaneasca, percepe un comision intre 0 si 9%, in functie de cat doresc cei din spatele campaniilor. Ca si Indiegogo, WeAreHere permite finantari flexibile – daca este finantat cel putin 30% din proiect, banii sunt trimisi in cont.
Recent lansatul Sprijina.ro nu lasa la latitudinea initiatorilor cauzelor comisioanele, percepand 5% daca campania si-a atins scopul propus si 9% daca nu l-a atins.
Revenind la sursele de finantare ale aplicatiei LTD, organizatia a atras mare parte din bani de la companii care sustin proiectul, printre ele numarandu-se Kaufland, Castro sau Green Group si, intr-o mai mica masura, chiar si compania dezvoltatoare a aplicatiei, Qualitance, a contribuit cu cateva mii de euro.
Cum ti se pare aplicatia lansata de Let's Do It Romania? Tu la ce platforma de crowdfunding ai apela? Te incurajam sa comentezi.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock: Gunoi
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
