Raspunsul scurt – nu au nicio valoare legala. Repetam, petitiile online, de pe site-uri precum PetitieOnline.com sau PetitieOnline.net, nu au absolut nicio valoare legala si nu sunt luate in seama de judecatori, avocati, procurori si, cu atat mai putin, de cei vizati – politicieni de obicei, parlamentari, atunci cand promulga o lege.

Cristi Danilet, judecator la Curtea Suprema de Magistratura, a subliniat negru pe alb acest lucru: „As vrea sa fie clar pentru toata lumea: indiferent de subiectul abordat, petitiile online nu au nicio valoare juridica, adica ele insele nu vor determina producerea vreunei consecinte in sensul dorit de petitionari. Ele sunt doar subiecte propuse spre dezbatere si atat”. Judecatorii nu au voie, legal, sa se uite decat pe legi si dosare procedurale, nu pe „documente”, zvonuri sau articole care circula pe Internet.

Exista insa mai multe cai juridice prin care petitiile POT avea valoare juridica si statul sa fie obligat sa le ia in calcul. Pentru acest lucru insa, pregateste-te sa renunti la comoditate si, eventual, sa scoti cativa bani din buzunar.

Cai legale pentru ca cerintele cetatenilor sa fie luate in seama

Exista cateva cai legale insa, prin care populatia poate „forta” mana statului.

Cea mai la indemana si disponibila tuturor celor cu acces la Internet si o suma de bani destul de mica, este semnatura electronica.

Semnatura electronica este afiliata inscrisului sub semnatura privata in conformitate cu legea 455/2001. In cazul unui litigiu nu poate fi contestata in instanta. Din punct de vedere juridic semnatura electronica este ca o semnatura pe un document, care poate fi folosita in fata instantelor de judecata, a tertilor.

Initiativa cetateneasca este reglementata in legea 215/2001, prin care se stipuleaza conditiile in care cetatenii pot propune proiecte de hotarari. Proiectele trebuie sustinute prin semnaturi de cel putin 100.000 din populatia cu drept de vot pentru a putea fi luate in considerare. Listele de sustinatori vor cuprinde numele, prenumele si domiciliul, seria si numarul actului de identitate si semnaturile sustinatorilor, se arata in lege. Tot in lege scrie ca „Listele de sustinatori pot fi semnate numai de cetatenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unitatii administrativ-teritoriale respective, al carei consiliu local sau judetean urmeaza sa dezbata proiectul de hotarare in cauza”.

Este, de altfel, evident ca pentru a avea valoare juridica este necesar mai mult decat un nume, prenume si adresa de mail a cetatenilor, si legea semnaturilor electronice acopera acest lucru. Din pacate insa, in prezent nu exista nicio platforma (realizata de o companie privata sau chiar de o institutie a statului) care sa permita strangerea acestor semnaturi electronice, pentru ca ulterior sa fie trimise catre legislativ, pentru a fi luate in calcul.

Cat costa si cum pot face rost de semnatura electronica?

Exista mai multe companii private care ofera posibilitatea oricarui cetatean cu drept de vot sa semneze electronic. Procedura este urmatoarea:

Pas 1: Se completeaza formularul disponibil online pe site-urile pe care le vom lista mai jos;
Pas 2: Dupa completarea acestui formular, veti primi automat pe e-mail factura proforma si documentele necesare emiterii certificatelor calificate.
Pas 3: Achitati factura proforma pentru contravaloarea produselor/serviciilor care urmeaza a fi achizitionate;
Pas 4: Listati Acordul intr-un exemplar si contractul in doua exemplare, pe care le-ati primit pe e-mail completate cu datele dvs. si apoi semnati-le.
Pas 5: Depunerea documentelor in vederea obtinerii unui certificat digital calificat.

Alfasign.ro este una dintre optiuni, pretul fiind de 30 de euro fara TVA; o alta optiune este Certdigital.ro, 45 de euro + TVA, sau CertSign.ro, 47 de euro fara TVA.

Semnatura electronica permite, practic, posibilitatea de a semna electronic documente, depune declaratii fiscale la ANAF, participa la licitatii electronice prin SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice), accesa servicii on-line oferite de institutiile statului. Certificatul digital este valabil un an si trebuie reinnoit ulterior, suma fiind insa, in general, la jumatate fata de cea necesara pentru inrolare.

Citeste si:

A avea insa semnatura electronica si a depune o propunere nu este suficient.

De cati romani este nevoie sa semneze pentru a declansa procedura cetateneasca

Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative, conform Art. 74 din Constitutia Romaniei.

Exista cazuri concrete in care s-au strans cele 100.000 de semnaturi prevazute de lege si Senatul a adoptat modificarile legislative cerute – un exemplu, aici.

Prima initiativa legislativa sustinuta de cetateni a fost inregistrata la Camera Deputatilor in iunie 2004 si viza eliminarea subfinantarii din sistemul de invatamant. Propunerea a fost depusa la Parlament de un Grup de initiativa alcatuit din 19 persoane, majoritatea lideri de sindicat din invatamant. Acestia reusisera, in cateva luni, sa colecteze 190.135 de semnaturi de la cetateni, aproape dublu fata de numarul de semnaturi cerut de lege.

Proiectul de act normativ propunea modificarea vechii Legi a invatamantului (84/1995) astfel:

  • de la 1 ianuarie 2005 sa se asigure, anual, o finantare de cel putin 6% din PIB pentru invatamantul de stat
  • de la 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE, bugetul educatiei sa creasca pana la cel putin 7% din PIB.

Acest proiect de lege a intrat in dezbaterea parlamentara pe 30 august 2004 si, de la bun inceput, toate partidele reprezentate in Parlament si-au declarat sustinerea totala fata de acest proiect. Dupa ce a fost adoptat de Camera Deputatilor, proiectul a ajuns in Senat, camera decizionala, unde s-a si blocat, in aprilie 2005, la comisiile pentru buget, respectiv invatamant, unde fusese trimis pentru un raport suplimentar. Intre timp insa, legea invatamantului fusese deja modificata de Guvern daca nu in litera, cel putin in spiritul initiativei cetatenesti: se prevedea o crestere etapizata a bugetului educatiei, astfel incat acesta sa atinga in 2007 un procent de 6% din PIB.

Acest lucru s-a si intamplat, iar in 2007, 2008 si 2009, bugetul invatamantului a fost de 6% din PIB. Criza financiara si masurile de austeritate adoptate ulterior au redus insa din nou bugetul educatiei sub acest procent.
Ce petitii sunt acum „in voga”

Doua dintre petitiile online care s-au detasat in ultimele zile, dupa tragedia de vineri seara, sunt cele care cer „Spitale, nu biserici” si „Interzicerea fumatului in localuri”.

Nici chiar in forma cea mai simpla, de petitie online fara nicio putere juridica, acestea nu se apropie de 100.000 de semnaturi. Ambele au putin peste 18.000.

Reamintim insa ca legea care interzice fumatul in locuri publice a fost adoptat de Senat in martie 2015. Legea a determinat, atunci, discutii contradictorii in plenul Senat. Retrimisa la comisia de sanatate, senatorii au decis, pe 10 martie, sa pastreze proiectul fara amendamente, in sensul interzicerii totale a fumatului in spatiile publice.

Legea care interzice fumatul in spatiile publice, adoptata de Senat

Legea care interzice fumatul in spatiile publice, adoptata de Senat

Din pacate insa, aceasta lege este inca „pe mesele de lucru” din martie, nefiind publicata in Monitorul Oficial.

Sursa foto: Shutterstock: Digital Signature