Soliditatea pietelor financiare din Est a fost testata in 2006, odata cu apogeul dobanzilor din economia americana care au dus la retragerea unei parti din fondurile speculative din pietele emergente. Ponderea capitalurilor autohtone si a celor straine care mizeaza pe convergenta pe termen lung catre pietele dezvoltate au constituit insa factorii de sprijin pentru reluarea cresterii burselor in partea a doua a anului.

CROBEX +60.9%

Indicele bursei de la Zagreb a inregistrat cea mai mare crestere, “locomotiva” fiind compania farmaceutica Pliva, unul dintre cei mai mari producatori de medicamente din aceasta parte a Europei.

Cu o cifra de afaceri anuala de 1.1mld USD si deruland o mare parte din exporturi pe piete competitive – Germania, SUA, Pliva se situa la inceputul acestui an la o capitalizare bursiera de 1.3 mld USD, iar un raport pret vs. vanzari de 1.2 pentru o companie farmaceutica de pe o piata emergenta constituia la acel moment un semn de subevaluare. 2 jucatori internationali – Actavis (Islanda) si Barr International (SUA) au derulat un razboi al ofertelor de preluare a companiei, castig de cauza avand in final americanii care si-au acontat 95% din companie pentru 2.5 mld USD. Pe bursa, pretul actiunii a replicat aceasta valoare, ducand la aproape dublarea cotatiei emitentului intr-un an. Practic, aceasta tranzactie a deblocat piata bursiera de la Zagreb, care intrase intr-o oarecare amorteala in anii 2004 - 2005.

Un alt eveniment important a fost listarea recenta a rafinariei INA, moment care a urcat lichiditatea medie a bursei croate catre nivelul de 20 milioane EUR zilnic. Capitalizarea bursiera la Zagreb este 26.6 mld EUR.

SOFIX + 48.3%

Desi atat Romania cat si Bulgaria urmeaza sa adere la Uniunea Europeana in acelasi timp, pietele actiunilor din cele doua tari au un comportament vizibil diferit. Bursa de la Sofia nu a fost afectata de volatilitatea din zona, avand mai degraba o crestere graduala care a cumulat pana la finalul anului 48.3%.

Intre vectorii cheie ai cresterii au fost emitentii de top – Sofarma din domeniul farmaceutic cu o crestere de peste 80%, Bulgarian American Comercial Bank care mai mult decat s-a dublat, iar pe final de an listarea holding-ului Chimimport a dus la un nou val de efervescenta pe piata.

Capitalizarea bursei din Bulgaria a ajuns la 7.5 mld EUR, iar lichiditatea se situeaza in general in intervalul 4 - 6 milioane EUR pe zi.

WIG20 +22.5%

Polonia a oferit in 2006 cel mai bun raport rentabilitate vs. risc intre bursele din Estul Europei, furnizand un randament al indicelui WIG20 de 22.5%, considerat a fi foarte bun pentru cea mai dezvoltata piata din regiune. Accelerarea cresterii economice anul acesta la 5.7% fata de 3.5% in urma cu un an a constituit un imbold suficient de puternic pentru evolutia pietei de capital.

Bursa de la Varsovia este un reper pentru investitorii internationali interesati de pietele emergente din Estul Europei. In mod constant, piata ofera noi variante de plasament prin IPO-urile care au loc – 35 la numar in 2006, iar companiile nou-venite la bursa sunt fie giganti ai Estului – cum este producatorul ceh de energie CEZ, fie emitenti de talie medie, cu valori de piata de zeci sau sute milioane euro.

Capitalizarea bursei de la Varsovia la finalul anului este de 227.8 mld EUR incluzand emitentii straini listati si volumul obligatiunilor emise, iar tranzactiile medii zilnice s-au ridicat la 180.7 milioane EUR.

BET +22.2%

Randamentele bursei de la Bucuresti converg treptat catre ce intalnim in pietele CEE3 – respectiv Polonia, Cehia, Ungaria. Dupa ce anul trecut am avut parte de randamente de peste 50% pe actiunile din componenta indicelui BET, respectiv peste 100% pe SIF-uri, in 2006 castigurile s-au obtinut mult mai anevoios, cumuland doar 22.2% la nivelul indicelui BET.

Citeste si:

Volatilitatea pe parcursul anului a testat nervii investitorilor, astfel incat in luna iunie unele actiuni pierdusera o treime fata de maximele inregistrate in februarie. Abia in jumatatea a doua a anului evolutia pietei a urcat preturile catre un nivel de randament acceptabil pentru participantii la piata.

BVB a incheiat anul cu o capitalizare de 21.4 mld EUR, iar lichiditatea medie zilnica a fost de 11.3 milioane EUR. Ofertele publice initiale Transelectrica si Alumil au contribuit partial la extinderea plajei de plasamente pentru investitori. Odata cu infiintarea si in Romania a fondurilor de pensii in 2007, latura cererii de instrumente se va consolida treptat, iar oferta de titluri va evolua corespunzator.

BELEX +21.6%

Bursa de la Belgrad intra de pe acum in vizorul fondurilor care vizeaza Sud-Estul Europei, cu toate ca Serbia este inca departe de a se integra in Uniunea Europeana, orizontul actual fiind anul 2012. Sectorul cel mai reprezentat la bursa este cel bancar, iar sub-bancarizarea comparabila cu Bulgaria si Romania justifica inca din aceasta perioada plasarea banilor pe urmatorii 5-10 ani. Emitenti precum AIK Banka, Agrobanka, Komercijalna Banka sunt in mod constant in topul lichiditatii si sunt intre primele variante de plasament pentru investitorii institutionali.

Cotatia unora dintre banci s-a dublat sau chiar triplat in 2006, contribuind la un randament al indicelui BELEX de 21.6%. Capitalizarea bursei de la Belgrad este de 4.4 mld EUR, iar volumul zilnic al tranzactiilor de 4 - 5 milioane EUR. Ordinul de marime al pietei este similar cu cel al BVB-ului anului 2004.

BUX : 16.3%

Piata financiara de la Budapesta a fost grav afectata in acest an de pierderea credibilitatii guvernului Gyurcsány, iar pe cale de consecinta, atat forintul marghiar cat si bursa de valori au avut o evolutie mai degraba modesta. Au existat opinii la un moment dat, conform carora dezechilibrele macroeconomice din Ungaria ar putea afecta intreaga regiune din Est, asadar cu atat mai mult investitorii au sanctionat amplificarea acestor riscuri.

Indicele BUX a urcat cu doar 16.3%, unul din cele mai slabe randamente din zona, iar indicatorii medii de evaluare arata discounturi considerabile pe care investitorii le cer pentru cei mai importanti emitenti listati. Conform site-ului portfolio.hu, raportul P/E mediu al bursei este 12.1, cel mai scazut dintre bursele considerate in aceasta comparatie. Probabil ca odata cu recastigarea credibilitatii politicilor macro din Ungaria, piata de la Budapesta va reveni in prim-plan.

Capitalizarea bursei maghiare se situeaza la final de an la 72.2 mld EUR (incluzand si obligatiunile si titlurile de stat), iar lichiditatea medie zilnica a fost de 102.2 mln EUR.

PX: +7.7%

Bursa de la Praga poate fi considerata dezamagirea anului intre pietele emergente din Est, cu un randament al indicelui principal al pietei PX de numai 7.7%, si cu o volatilitate accentuate: la jumatatea anului investitorii pierdusera aproape 20% din valoarea de la inceputul anului.

Piata de capital din Cehia a fost aproape tot timpul in umbra celei vecine poloneze, neavand decat cateva IPO-uri veritabile in intreaga existenta a ei. Intre cei mai mari emitenti cotati la Praga se numara: compania de electricitate CEZ – cel mai mare emitent listat din Estul Europei, tranzactionat atat la Praga cat si la Varsovia, cu o capitalizare de 20.3 mld EUR, iar apoi Erste Bank care a preluat in 2000 Ceska Sporitelna.

Valoarea medie a tranzactiilor zilnice este152.5 mln EUR, concentrate pe 4-5 emitenti cheie, ceea ce nu constituie un semn de forta si adancime a pietei. Capitalizarea totala a bursei de la Praga este 50.3 mld EUR.

Top randamente bursiere in Europa de Est

Cristian Tudorescu - Senior Analyst Vanguard
www.vanguard.ro