O asemenea corectie pozitiva va reflecta o schimbare majora de perceptii de ordin fundamental privind in particular abordarile globale de politica monetara.

Pe 5 iunie, banca centrala a Noii Zeelande a mentinut rata cheie a dobanzii la 8.25% (un nivel record), insa guvernatorul Alan Bollard a declarat cu acea ocazie: ‘In conditiile in care economia evolueaza conform proiectiilor noastre, suntem in pozitia de a reduce dobanda de referinta pe parcursul acestui an, ceea ce ar insemna mai devreme decat am estimat anterior’. Surprinzator insa chiar pentru cele mai indraznete asteptari, aceeasi banca centrala a taiat rata cheie (cu 25 bps) chiar la urmatoarea sedinta programata de politica monetara din 24 iulie – ocazie cu care Bollard a apreciat ca ‘daca perspectivele inflatiei continua sa se imbunatateasca si nu exista o depreciere excesiva a ratei de schimb, ne asteptam sa reducem in continuare dobanda de referinta’.

La cea mai recenta intalnire din 5 august, banca centrala a Australiei a mentinut rata cheie a dobanzii la 7.25% (maximul ultimilor 12 ani), insa guvernatorul Glenn Stevens a declarat ca ‘(…) viziunea bancii centrale este ca sansele pentru o abordare mai putin restrictiva a politicii monetare in perioada urmatoare se maresc’. Un deja-vu…? In urma cu doar cateva luni cresteri succesive ale ratelor cheie pareau sa fie un drum cu sens unic pentru ambele banci centrale.

Guvernul nipon devine din ce in ce mai pesimist in legatura cu economia locala, apreciind ca aceasta ‘se deterioreaza’. Mai mult, ‘exista o probabilitate mare ca economia sa fi intrat in recesiune’ – a declarat pe 6 august Shigeru Sugihara din pozitia unui oficial de top in cadrul agentiei guvernamentale Cabinet Office cu ocazia anuntarii datelor pentru luna iunie ale unei estimari a conditiilor economice viitoare.

Date compilate de catre Cabinet Office si publicate pe 12 august au indicat ca increderea consumatorilor niponi a coborat luna trecuta pana la minimul ultimilor 26 de ani. In particular pe fondul celui mai important declin al exporturilor de la recesiunea din 2001 – 2002, produsul intern brut al Japoniei a scazut in trimestrul al 2-lea cu 2.4% (anualizat), dupa ce crescuse cu 3.2% in primele 3 luni ale acestui an.

Atat Banca Angliei cat si banca centrala a Canadei au mentinut din luna aprilie ratele cheie ale dobanzii la 5% si respectiv 3% - dar in conditiile in care premizele economice continua sa se deterioreze, cred ca ambele banci centrale raman vulnerabile la noi ajustari in scadere ale dobanzii de referinta.

Economia Regatului Unit se confrunta cu ‘ajustari dificile si dureroase’ care ‘nu pot fi evitate’ – a apreciat pe 13 august guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King, cu ocazia prezentarii raportului trimestrial asupra inflatiei. Iar cele mai recente date privind inflatia la nivelul consumatorilor britanici in luna iulie, care au indicat un avans anualizat al preturilor de 4.4% (cel mai important din ultimii 16 ani, in conditiile in care targetul bancii centrale este situat la 2%), n-au reusit sa disipeze un val spectaculos de vanzare a lirei sterline in fata dolarului american si a monedei unice europene.

Si chiar daca Banca Centrala Europeana a satisfacut consensul livrand pe 3 iulie o majorare a ratei cheie cu 25 bps – de la 4% la 4.25% - nici cu acea ocazie si nici pe 7 august guvernatorul Jean-Claude Trichet nu a comunicat public semnalul iminentei unei noi miscari similare. Dimpotriva, imediat dupa anuntul previzibil de politica monetara din 7 august, Trichet a declarat ca riscurile indreptate impotriva cresterii economice ‘se materializeaza’, ca acestea au devenit prevalente, si ca starea economiei zonei euro va fi pe parcursul trimestrului al 3-lea ‘in mod particular slaba’.

Citeste si:

In cealalta parte a ecuatiei abordarilor globale de politica monetara, Rezerva Federala a anuntat pe 25 iunie si 5 august ca mentine rata cheie a dobanzii in Statele Unite la 2% - dupa o reducere totala de 325 bps executata din luna septembrie a anului trecut.

Banca centrala americana se asteapta ca ‘inflatia sa se modereze pe parcursul acestui an si anul viitor, dar perspectivele raman incerte’ – conform comunicatului care a insotit decizia de politica monetara din 5 august, in care totodata a fost utilizata expresia ‘ingrijorare semnificativa’ in legatura cu riscurile inflationiste.
Richard W. Fisher (presedintele Rezervei Federale din Dallas) a fost singurul dintre votanti care cu aceasta ocazie a optat pentru o majorare a ratei cheie – indicand pentru a 5-a data consecutiva o optiune diferita fata de cea a majoritatii. Interesant, si in cadrul Bancii Angliei exista de cateva luni un vot contrar majoritatii, cel al lui David Blanchflower – dar in acest caz este vorba de un vot pentru reducerea, si nu cresterea dobanzii de referinta in Regatul Unit.

Ultimul bastion al cresterilor de dobanda in G7 – cel al bancii centrale a zonei euro – a cazut pe 7 august. Poate nu intamplator un val remarcabil de cumparare a dolarului american a inceput imediat dupa conferinta de presa a guvernatorului Jean-Claude Trichet din acea zi.

Semnale despre o schimbare importanta a perceptiei privind abordarile globale de politica monetara au inceput sa apara, desi in mod disparat, dupa colapsul gigantului financiar american Bear Stearns Cos. Inc. (este interesant de notat ca de la mijlocul lunii martie cea mai spectaculoasa apreciere a monedei americane s-a produs impotriva yenului japonez – aproape 15% chiar in conditiile in care vanzarile impulsive au continuat pe pietele internationale de actiuni; Japonia afiseaza inca cel mai mic nivel al dobanzii de referinta printre economiile care formeaza G7). Inceputul lunii august, insa, a reflectat in actiunea participantilor in pietele principale ale monedei americane prima materializare a noii perceptii.

Nu cred ca o asemenea perceptie – a carei formare a durat cateva luni – se va inversa peste noapte. Desi nu implica in mod necesar o turnura pe termen lung, in opinia mea dolarul american va continua sa se aprecieze impulsiv si generalizat in lunile urmatoare, chiar dincolo de pragurile prudente avansate in ultimele zile in media internationala.

NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Vanguard SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.

Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.

Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
VANGUARD S.A.