Investitia pe Bursa necesita informare, metode de analiza, filtrarea informatiilor si o privire de ansamblu asupra situatiei economice generale. Luand in calcul aceste aspecte, Andreea Gheorghe, director general al Intercapital Investment Management, se asteapta la continuarea starii de letargie pe bursa locala si la volatilitati excesive.
Astfel, exista o faza numita „hope” sau speranta, cand investitorii la bursa isi imbunatatesc asteptarile pentru perioada urmatoare; o faza numita „growth” sau crestere, si cea mai lunga a unui ciclu bursier, caracterizata de o perioada in care economia inregistreaza o dinamica pozitiva, asteptarile investitorilor in faza de „hope” indeplinindu-se intr-o anumita masura; o faza numita „optimism”; si ultima faza numita „dispair” sau deznadejde, perioada in care bursele scad puternic, asteptarile investitorilor devin sumbre si companiile inregistreaza profituri in scadere.
„Luand in calcul cinci cicluri la bursa din anul 1973 si pana in anul 2007, cei de la Goldman Sachs au calculat intr-un raport si durata medie a fiecarei faze. Pe bursa americana acestia au identificat ca faza de „hope” s-a intins in medie pe o durata de 9,3 luni, faza de „growth” s-a intins in medie pe o durata de 34,1 luni, faza de „optimism” s-a intins in medie pe o durata de 24,1 luni, iar faza de „dispair” s-a intins in medie pe o perioada de 15,9 luni”, a mai explicat managerul Intercapital IM.
Fiecare faza a unui ciclul bursier este insotita de o anumita evolutie a indicatorului P/E. In fazele de „dispair” si „growth” indicatorul mediu P/E se contracta, iar in fazele de „hope” si „optimism” acesta creste. Perioada „growth”, este insotita de o volatilitate ridicata pe bursa, aversiunea la risc creste, iar investitorii pun la indoiala potentialul de crestere al economiei.
„Cresterea bursei in aceasta perioada este marginala sau negativa. In aceasta faza, investitorii au fost deja platiti in randamente pe bursa pentru asteptarile de crestere a economiei (implicit de crestere a profiturilor companiilor) in faza de „hope”, cel mai scazut nivel al productiei este atins in faza de hope, insa nivelul productiei se mentine scazut la inceputul fazei „growth”, creand volatilitate pe bursa datorita scaderii increderii investitorilor in potentialul de crestere economica”, explica Andreea Gheorghe.
Potrivit Bloomberg, indicele american S&P 500 a inregistrat un P/E maxim de 24 la inceputul anului 2010, ceea ce ar presupune ca, folosind scenariul de mai sus, bursa a intrat in faza de „growth” de circa un an si jumatate, sau 18 luni, si, luandu-ne dupa medii, raman inca 16 luni de tensiune pe aceasta bursa. Dar acestea sunt doar date statistice.
Indicatorul P/E al S&P 500 este in prezent de 12,68, ceea ce presupune ca acesta a scazut intr-un an si jumatate cu 47%. In medie, scaderea indicatorului P/E in faza de „growth” a fost de 84,5%, iar bursa a adus investitorilor (tot in medie) in astfel de perioade randamente negative.
„Putem sa ne punem intrebarea daca un astfel de scenariu este posibil in urmatoarea perioada? Evident ca da, dar am invatat ca pe bursa orice este posibil si tot ce putem face este sa discutam si sa analizam probabilitati de indeplinire a unui anumit scenariu”, a mai spus managerul SAI-ului.
Pe bursa romaneasca analiza este mai complicata. Aceasta este influentata de factori comportamentali ce tin de modul in care sunt privite actiunile listate si de importanta bursei de valori in Romania, factori fundamentali ai actiunilor listate si factori care tin de contextul economic intern si 4. factori care tin de contextul pietelor internationale.
„Primii factori pot explica lipsa de vitalitate din ultima perioada de pe bursa de la Bucuresti, chiar si in conditii de crestere sau rebound pe pietele dezvoltate. Bursa romaneasca are o problema de imagine, care tine investitorii de calibru intr-o pozitie de asteptare fata de investitia in actiuni romanesti”.
Exemple din aceasta categorie ar fi amanarea continua a unor listari importante si esecul ofertei Petrom, evolutia actiunilor Fondului Proprietatea dupa listare, situatia financiara a companiilor care s-au listat prin IPO pana acum (Flamingo, Contor Group) si implicit dimensiunea redusa a bursei raportat la economie.
La acestea se adauga ingreunarea modalitatii de impozitare pe piata de capital, acest aspect facand din anumiti investitori speculativi (investitorii speculativi sunt majoritari pe bursa), investitori pasivi.
„Asadar, ma astept la o volatilitate crescuta pe burse in urmatoarea perioada si la o continuare a starii de letargie de pe bursa locala. Listari concrete si nu doar anunturi, perspective de crestere economica mai bune decat realizarile din ultima jumatate de an pot schimba in mod pozitiv evolutia indicilor bursieri. Actiunile listate sunt tranzactionate la multipli atractivi, dar pentru o crestere pe bursa este nevoie de mai mult. Toti cei patru factori prezentari mai sus ar trebui sa fie pozitivi sau sa existe perspective pentru imbunatatirea lor si, momentan, in orizontul apropiat, nu exista posibilitati de imbunatatire la unison a lor”, a conchis Andreea Gheorghe.
Bursa de la Bucuresti a crescut luni cu 2,32%, influentata de evolutia burselor externe, insa prezenta redusa a investitorilor pentru tranzactionare a limitat lichiditatea la 16 milioane lei, suma din care 60% au reprezentat operatiuni cu actiunile Fondului Proprietatea (FP).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
