Dupa ce au ajuns la un total de 1,1 milioane de investitori activi de retail pe bursa, in comparatie cu doar cateva mii in Romania, reprezentantii Bursei si ai Guvernului din Polonia au vorbit despre necesitatea sustinerii programului de privatizari pe Bursa de la Bucuresti, dar si despre nevoia atragerii in masa a populatie de rand in ofertele publice de actiuni.
Cheia succesului pentru IPO-uri si ofertele publice secundare este reprezentata de atragerea investitorilor straini. "Nu iti poti imagina o privatizare de succes pe bursa fara acestia. Fondurile mutuale si de pensii din Romania sunt de asemenea foarte importante pentru oferte pentru ca acestea tind sa ramana in cadrul companiilor locale cand este nevoie", a mentionat Tamborski.
Seful privatizarilor din Polonia a detaliat si categoriile cheie de investitori necesare unui IPO de succes in Romania. Potrivit acestuia, cea mai mare cerere, de circa 60% din oferta, vine de la fondurile de investitii dedicate pietelor emergente, care insa uneori sunt limitate de lipsa lichiditatii.
Fondurile de hedging sunt urmatoarea categorie mentionata, cu un nivel al cererii de circa 10-20% din oferta, acestea reprezentand in anumite cazuri principalul furnizor de lichiditate in piata, dupa inchiderea ofertei publice.
SIF-urile sunt considerate ca formeaza cea mai importanta categorie de investitori institutionali locali, dupa care urmeaza fondurile mutuale si de pensii, care inca sunt in dezvoltare. In total, institutionalii romani formeaza 10-15% din cerere.
In privinta micilor investitori, Tamborski considera ca acestia formeaza 5-10% din cererea pentru un IPO important. Interesul acestora este preponderent determinat de campaniile de marketing si promovare a ofertelor prin intermediul media.
Polonezi nu au uitat sa le atraga atentia reprezentantilor pietei de capital din Romania ca daca se multumesc sa astepte doar ajutorul statului au sanse mici sa prinda din urma marii jucatori din regiune.
"Astazi companiile privatizate pe Bursa din Varsovia reprezinta 22% din capitalizarea pietei. Restul sunt companii private care s-au dezvoltat in ultimii ani. Este foarte important sa existe dorinta pentru realizarea privatizarilor pe bursa, insa la fel de important este ca ar trebui sa va ganditi sa atrageti si companii private in piata", spune Lidia Adamska, membru in Consiliul de Administratie al Bursei din Varsovia.
Ultima data cand o companie romaneasca privata s-a listat pe BVB a fost in aprilie 2008 (Teraplast). De la acel moment pe Bursa de la Bucuresti au mai aparut nume noi, insa majoritatea au reprezentat transferuri ale unor societati din piata Rasdaq pe BVB.
"Din perspectiva atragerii investitorilor de retail, care sunt cei mai loiali din piata, credibilitatea si transparenta bursei sunt cheia. In plus, noi ne-am concentrat si ne concentram pe educarea acestora. Acum 20 de ani foarte putini stiau ce inseamna de fapt o bursa", a concluzionat Lidia Adamska.
Cifrele Bursei din Varsovia:
- 1,1 milioane de investitori de retail activi pe Bursa din Varsovia- 1,5 milioane conturi deschise la firmele de brokeraj
- 2,2 miliarde dolari - valoarea actiunilor detinute de ivnestitorii de retail
- 16 miliarde de dolari stransi din privatizarile ce au avut loc doar in ultimii patru ani
- 10 din cele 20 de companii care compun principalul indice al Bursei (WIG20) provin din programuld e privatizare al statului
- 20 de ani a durat pana cand statul polonez si-a tinut promisiunea de a privatiza Bursa din Varsovia
- 411 milioane euro - valoarea de piata a Bursei din Varsovia
- 200 de angajati
- 3 zile a durat in 2009 vanzarea IPO-ului in valoare de 1,42 miliarde euro desfasurat la producatorul si furnizorul polonez de energie PGE (cel mai mare din tara
- 400 de companii listate in piata principala si 300 listate pe New Connect (piata secundara adresata IMM-urilor)
Sursa imagine: freedigitalphotos.net
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
