In sedinta precedenta, bursa locala a coborat la nivelul de la finalul anului trecut, dupa ce reculul din luna mai, de peste 12%, a sters castigul cu care mai ramasese indicele general BET-C in urma corectiilor inregistrate in martie si aprilie, conform Mediafax.

Seful departamentului de brokeraj al Tradeville, Andrei Ciubotaru, crede ca investitorii se asteapta la o retragere de lichiditate in cazul unui posibil faliment al Greciei, ceea ce duce la scaderi si pe piete. Totodata, el arata ca cresterile inregistrate de bursa din Romania incepand din 2010 au fost determinate de miscarea pietelor externe, nu de evolutia indicatorilor macro-economici.

"Acest lucru se intampla si datorita mecanismului prin care un trend pozitiv de pret pentru indicii bursieri nord-americani creeaza disponibilitati banesti reinvestite in pietele emergente, o mica parte fiind plasate si in Romania. Pe de alta parte, un trend descendent in afara genereaza retragerea capitalurilor din periferie. In Romania nu mai exista transfer de capital dinspre economia reala catre bursa incepand din 2008. De aceea, fluxurile semnificative de bani au ca sursa preponderent investitorii externi. Uitandu-ne la evolutia din septembrie 2010 pana in prezent, perceptia investitorilor straini a fost una conform careia bancile centrale au creat lichiditate suplimentara in pietele financiare. Ca urmare a acestei perceptii, pretul indicilor bursieri a fost inscris pe un trend clar ascendent", a declarat Ciubotaru pentru Mediafax.

Totusi, brokerul crede ca perceptia pietelor s-a schimbat inversat si investitorii se asteapta ca din sistemul financiar sa fie retrasa lichiditate in cazul unui posibil faliment al Greciei, prin austeritate impusa in Spania, Italia, Franta.

"Atat timp cat aceasta perceptie functioneaza, din burse se va retrage capital atat din Germania si SUA, cat si Romania. De aceea, actualul trend descrescator va continua pana la momentul schimbarii perceptiei. Aceasta perceptie se va modifica doar cand bancile centrale vor initia noi programe de sprijin ne-conventionale. Pana la acel moment, nici un investitor activ nu va fi dispus sa angajeze disponibilul banesc in piata bursiera si, astfel va continua, actuala situatie in care zilele de revenire vor avea volume mai mici decat sedintele de scadere. Cand acest tipar nu se va mai repeta va fi un semnal ca perceptia se modifica din nou", a mai spus Ciubotaru.

La inchiderea pietei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni, era in scadere cu 1,25%, in timp ce titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,72% nivelul de vineri.

Totodata, indicele BET-FI, al actiunilor celor cinci SIF-uri si al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a avansat cu 0,51%.

Citeste si:

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a scazut cu 0,7%. Indicele BET-XT reflecta evolutia primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile si Fondul Proprietatea.

Lichiditatea pietei, de 20,8 milioane lei (4,7 milioane euro), este cu 16% mai redusa decat rulajul sedintei precedente, de 24,7 milioane lei (5,5 milioane euro).

In jurul orei 12:35 au fost realizate cinci tranzactii negociate cu actiuni emise de fiecare din cele cinci SIF-uri, la preturi similare celor de vineri de pe piata principala. Un deal a fost realizat si cu actiuni OMV Petrom. Tranzactiile negociate au cumulat 8,7 milioane lei (1,9 milioane euro) si au asigurat 42% din rulajul bursei.

Actiunile Fondului Proprietatea au continuat sa fie cele mai lichide din piata, cu transferuri de 7,6 milioane lei (1,7 milioane euro), si au asigurat 37% din rulajul pietei. Pretul acestor titluri a scazut cu 0,39%, la 0,49 lei.

La inchiderea pietei principale de la Bucuresti, bursele vest-europene erau in crestere cu pana la 0,6% si recuperau o parte din corectiile vizibile consemnate saptamana trecuta. Investitorii sunt in continuare ingrijorati de o posibila iesire a Greciei din zona euro, cu efecte devastatoare asupra sistemului bancar european si, probabil, asupra economiei globale.

Liderii G8 au aratat la finele saptamanii trecute ca principala prioritate economica este sustinerea cresterii si crearea de noi locuri de munca. In privinta crizei din zona euro, sefii de stat sau de guvern prezenti la summit-ul G8 au sprijinit verbal mentinerea Greciei in uniunea monetara si au vorbit despre problemele bancilor europene.